Planul guvernului german ar urma să includă măsuri directe împotriva unor entități rusești, în timp ce Uniunea Europeană pregătește, în paralel, la Bruxelles, noi sancțiuni dure. Informațiile au fost furnizate pentru POLITICO și WELT AM SONNTAG de trei oficiali familiarizați cu situația, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului sensibil al subiectului.
Anunțul este programat pentru începutul săptămânii viitoare, în același timp cu reuniunea miniștrilor de Externe ai UE care va avea loc marți în Irlanda, însă ar putea fi făcut și mai devreme, în funcție de decizia lui Merz, au declarat doi dintre oficiali.
Unul dintre oficialii familiarizați cu situația a afirmat că, în urma incidentului cu drona de la Leipzig, nu mai este suficientă expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin. Ar fi necesare măsuri mai dure, precum intensificarea sancțiunilor sau chiar livrări mult mai consistente de armament către Ucraina. Cei trei oficiali au refuzat să ofere detalii suplimentare despre măsurile exacte pe care Merz intenționează să le anunțe.
Nu este clar în ce măsură Berlinul intenționează să considere responsabili pentru tentativa de atac cu dronă anumiți actori ruși sau chiar guvernul de la Moscova. Berlinul se pregătește deja pentru o reacție dură, oficialii afirmând că Germania trebuie să fie pregătită pentru măsuri punitive din partea Moscovei.
Decizia planificată vine într-un moment de tensiuni puternice cu Rusia, după o serie de incidente produse pe teritoriul european pe care oficiali de rang înalt le-au descris drept „război hibrid”. Marți, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită surpriză la Moscova, unde a avertizat guvernul rus să nu escaladeze tensiunile cu NATO.
Momentul ales pentru anunțul așteptat din partea lui Merz este însă sensibil și pe plan intern. Duminica viitoare vor avea loc alegeri în landul german Saxonia-Anhalt, urmate, două săptămâni mai târziu, de scrutinuri în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin. În Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei, conduce în sondaje.
Merz anunțase deja marți că incidentul de la Leipzig va avea consecințe severe, fără să indice însă cine ar fi responsabil.
„Atacul cu dronă de la Leipzig, printre altele, arată că ne confruntăm și cu amenințări cât se poate de reale”, a declarat el. „Guvernul federal îi face pe autorii atacurilor hibride să plătească un preț. Vor plăti pentru asta.”
Întrebat de POLITICO despre planul Germaniei de a atribui direct Rusiei responsabilitatea, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat: „Cancelaria nu se angajează în speculații. Singurul lucru care contează este atribuirea oficială făcută de guvernul federal, pe baza propriei evaluări și după analizarea tuturor rezultatelor investigației.”
„Zeitenwende 2.0”
Tentativa dejucată de atac asupra Aeroportului Leipzig/Halle a fost deja asociată puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit unui material publicat de presa germană, drona, care fusese încărcată cu explozibili, urma să lovească un avion cargo ucrainean Antonov, utilizat inclusiv pentru transportul de echipamente militare. The Wall Street Journal a relatat că evaluările serviciilor americane de informații au legat direct Rusia de dronă.
Există, de asemenea, asemănări cu o serie de acte de sabotaj împotriva transportului aerian de mărfuri din Europa în 2024, pentru care serviciile ruse de informații sunt suspectate că ar fi fost responsabile. Moscova a negat orice implicare.
Până în prezent, nu este clar ce informații noi au determinat Berlinul să atribuie direct Rusiei responsabilitatea. Pragul probatoriu necesar pentru o atribuire oficială este ridicat, iar în trecut autoritățile germane au evitat astfel de acuzații. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, declara la începutul acestei luni că „esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”.
Doi dintre oficiali au descris viitoarea schimbare drept o „Zeitenwende 2.0”, o referire la schimbarea istorică a politicii germane de apărare anunțată de fostul cancelar Olaf Scholz după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.
Descoperirea unui depozit clandestin de arme în apropiere de Berlin a contribuit, de asemenea, la schimbarea de poziție a Germaniei. Într-o zonă împădurită din apropierea lacului Müggelsee, agenți ai serviciului german de informații interne au descoperit un depozit subteran care conținea două arme semiautomate. Cazul a devenit public în urma unei investigații realizate de organizațiile media germane NDR, WDR și Süddeutsche Zeitung, deși descoperirea fusese făcută încă din octombrie anul trecut.
Potrivit investigației, cele două arme erau ambalate în recipiente rezistente la intemperii și se aflau într-o stare aproape nouă. Depozitul conținea, de asemenea, o cantitate neobișnuit de mare de muniție. Armele ar fi fost pregătite pentru utilizare imediată. Anchetatorii le-au făcut inutilizabile, le-au pus înapoi în ascunzătoare și au supravegheat zona, însă nu au observat niciodată pe cineva apropiindu-se de locul respectiv.
Procurorul General Federal al Germaniei investighează acum cazul sub suspiciunea pregătirii unui act grav de violență care amenință securitatea statului.
După ce cazul a devenit public, Dobrindt a vorbit despre o situație cu risc ridicat și a sugerat că armele ar fi putut fi destinate unor atacuri la Berlin. El a evitat să stabilească o legătură directă cu Rusia, dar a declarat că implicarea unor puteri străine nu poate fi exclusă.
În ultimele săptămâni, în statele NATO s-a înregistrat o serie de incidente legate de securitate.
În România, o dronă navală încărcată cu explozibili a fost descoperită la câteva sute de metri de proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră și neutralizată de forțele armate române. Președintele Nicușor Dan a acuzat în mod explicit Rusia pentru incident. Câteva zile mai târziu, poliția slovacă a dejucat un atac incendiar planificat asupra unei fabrici de drone. În Estonia, autoritățile investighează o posibilă implicare a Rusiei după incendierea sediului unui contractor din industria de apărare. Exploziile produse la fabrici de muniții din Italia și Bulgaria sunt, de asemenea, investigate, deși până acum nu există dovezi clare privind un sabotaj rusesc în aceste cazuri.
În acest context, la nivelul Uniunii Europene este pregătit un nou pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei.
Acesta urmează să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți și miercuri la Wicklow, în Irlanda, potrivit a trei diplomați europeni care cunosc direct discuțiile și care au vorbit sub protecția anonimatului.
Potrivit unuia dintre diplomați, sunt analizate în prezent 1.600 de posibile includeri pe listele de sancțiuni, dintre care 800 de persoane și 800 de companii din Rusia. Sancțiunile ar urma să fie adoptate la mijlocul lunii octombrie.
Un alt diplomat a declarat că utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse este din nou în discuție, deși acesta este un proces pe termen mai lung și va necesita convingerea Belgiei, care s-a opus mult timp unei asemenea măsuri.
De departe, cea mai mare parte a rezervelor Băncii Centrale a Rusiei înghețate în UE este deținută de Euroclear, cu sediul la Bruxelles. Compania financiară belgiană este unul dintre cele mai importante depozitare centrale de titluri de valoare, iar guvernul condus de Bart De Wever este precaut în privința riscului unor represalii din partea Rusiei.
Toți cei trei diplomați au vorbit despre o extindere semnificativă a sancțiunilor actuale împotriva Rusiei.
„Strategia este să folosim toate mijloacele disponibile. Punem în aplicare toate regimurile de sancțiuni posibile”, a declarat primul diplomat european.
