Schimbare de direcție în Germania. Cum își modifică Berlinul politica externă și relațiile cu Moscova și Beijing

62522170

Johann Wadephul, un vechi conservator german expert în politica de apărare, urmează să devină următorul ministru de Externe al Germaniei într-un moment crucial al relaţiilor Europei cu aliaţii şi adversarii tradiţionali.

Noua conducere a Ministerului Afacerilor Externe de la Berlin semnalează o poziţie mai dură faţă de China şi Rusia, scrie POLITICO.

Numirea lui Johann Wadephul de către cancelarul desemnat Friedrich Merz, care provine din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), marele partid de centru-dreapta al Germaniei, marchează o schimbare semnificativă către o politică externă mai axată pe securitate şi relaţia transatlantică - şi ar putea remodela poziţia Berlinului faţă de Moscova şi Beijing.

Ministru

Wadephul, membru al Bundestagului din 2009 şi vicepreşedinte al grupului parlamentar al CDU, este de mult timp unul dintre cei mai vocali pro-atlantişti din politica germană. El a militat în mod constant pentru un sprijin militar german mai puternic pentru Ucraina, o integrare mai profundă în cadrul NATO şi o poziţie mai critică faţă de influenţa crescândă a Chinei în Europa.

În contextul în care preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a pus sub semnul întrebării natura fundamentală a alianţei transatlantice, Wadephul a evaluat cu luciditate această provocare. Într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, el a descris recenta confruntare dintre Trump şi vicepreşedintele JD Vance cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de la Casa Albă ca fiind „şocantă, atât din punct de vedere emoţional, cât şi intelectual”. Wadephul a avertizat că, în ciuda imprevizibilităţii politicii americane sub Trump, nu se aştepta la „o astfel de inversare a responsabilităţii pentru războiul din Ucraina”.

Deşi consideră că „America susţine NATO”, Wadephul a avertizat că unele acţiuni şi declaraţii recente de la Washington sunt „tulburătoare” şi nu reflectă relaţia dintre adevăraţi aliaţi.

El a subliniat diferenţele tot mai mari de valori faţă de SUA, menţionând că Germania nu ar da afară jurnalişti de la conferinţele de presă, nu ar reduce finanţarea universităţilor pe considerente de ordin politic şi nu ar „favoriza atât de deschis un operator de platformă tehnologică precum Elon Musk prin acţiuni guvernamentale”.

El a susţinut că Germania trebuie să se pregătească pentru o mai mare independenţă strategică. Wadephul a subliniat că „există multe motive pentru ca Europa să devină suverană”.

Numirea sa în viitoarea mare coaliţie de guvernare a lui Merz cu Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga vine într-un moment în care aliaţii europeni sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de garanţiile de securitate ale SUA şi de diviziunile interne din cadrul Uniunii Europene.

În timp ce foştii miniştri de externe germani, inclusiv Annalena Baerbock, din Partidul Verzilor, au echilibrat pragmatismul economic cu diplomaţia bazată pe valori, se aşteaptă ca Wadephul să promoveze o aliniere strategică mai dură cu Washingtonul şi Parisul, în ciuda îndepărtării lui Trump de Europa.

Cheltuielile pentru apărare, securitatea energetică şi rezilienţa împotriva ameninţărilor hibride vor deveni probabil priorităţi de top.

Experienţa lui Wadephul sugerează că Berlinul va insista pentru controale mai stricte asupra investiţiilor chineze în sectoare critice şi pentru o coordonare mai puternică a UE în ceea ce priveşte exporturile de tehnologie şi protecţia infrastructurii.

El a fost un susţinător vocal al menţinerii sprijinului militar şi financiar pentru Ucraina „atât timp cât va fi necesar” şi se aşteaptă să sprijine extinderea NATO şi consolidarea prezenţei de securitate în Europa de Est.

Pentru industria germană, în special pentru sectorul manufacturier, puternic orientat spre export, care are legături strânse cu China, numirea lui Wadephul ar putea semnala o trecere de la diplomaţia comercială la o politică economică care pune accentul pe securitate, notează POLITICO.

Bundestagul urmează să voteze la 6 mai un nou cancelar, cel mai probabil Friedrich Merz.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Efectul vizitei lui Donald Trump Jr. în Bulgaria. O mare companie și-a anunțat rapid revenirea pe piața din SUA

O companie celebră vrea să revină pe piața din SUA, după o amendă de 45 de milioane de dolari, potrivit unui anunț făcut în timp ce îl găzduia pe Donald Trump Jr. în Bulgaria.

Panică în Portugalia, după pana masivă de curent. Oamenii se îngrămădesc în magazine să cumpere apă și produse de bază

Pana uriașă de curent electric din Spania și Portugalia a afectat foarte multe locuințe, care au rămas fără apă potabilă, din cauza pompelor electrice la care blocurile erau conectate și care nu au mai funcționat - notează postul britanic Sky News.

Români morți pe autostradă, în Ungaria. Trei bărbați care se întorceau din vacanța de Paște au decedat

Trei români și-au pierdut viața și un altul a fost rănit în urma un accident grav petrecut duminică pe o autostradă din Ungaria. Victimele se întorceau în Franța, la muncă, după ce și-au petrecut Paștele acasă în România.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.