Potrivit Reuters, aliații occidentali ai Statelor Unite au transmis că nu vor lua parte la conflictul actual. Însă există îngrijorarea că, după încetarea luptelor, Iranul ar putea continua să amenințe această rută maritimă, pe care se transportă aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol.
Traficul maritim în zonă s-a redus deja aproape la zero după ce Iranul a atacat nave în contextul conflictului său cu Statele Unite și Israelul.
În comunicatul de presă al Ministerului Apărării francez nu este menționat numele puterilor străine care au discutat cu șeful Forțelor Armate, Fabien Mandon, în cadrul unei videoconferințe, dar este precizat faptul că acestea provin de pe toate continentele.
Inițiativă strict defensivă
Surse au declarat că aceste discuții au avut loc pentru a vedea cum percep țările criza, pentru a oferi idei și a solicita feedback cu privire la forma pe care ar putea-o lua o misiune.
„Această inițiativă, independentă de operațiunile militare în curs din regiune, are un caracter strict defensiv. Scopul său este de a organiza reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz odată ce ostilitățile vor înceta”, se arată în comunicat.
Separat, amiralul Nicolas Vaujour, șeful de stat major al Marinei franceze, a declarat că a purtat discuții cu 12 omologi din marina militară, inclusiv din Marea Britanie, Germania, Italia, India și Japonia.
„Schimbăm opinii cu privire la aspecte legate de libertatea de navigație și securitatea maritimă, întrucât marea reprezintă o arteră vitală pentru economia noastră globală și stabilitatea regională”, a scris el joi pe X.
Franța și Marea Britanie preiau inițiativa
Mai multe țări coordonează discuțiile. Președintele Emmanuel Macron, care a sugerat crearea unui cadru al ONU pentru orice acțiune în strâmtoare, a declarat că eforturile internaționale ar putea avea loc doar după calmarea ostilităților, consultarea firmelor de asigurări și de transport maritim și cu consimțământul Iranului.
Franța și-a desfășurat grupul de luptă al portavionului în estul Mediteranei, precum și două portelicoptere și opt nave de război în Orientul Mijlociu, în pregătirea unor posibile misiuni viitoare.
Marea Britanie a transmis, de asemenea, că lucrează împreună cu aliații la un plan „viabil” de redeschidere a strâmtorii, o sarcină pe care prim-ministrul Keir Starmer a descris-o ca fiind dificilă fără o dezescaladare a conflictului în Orientul Mijlociu.
Un oficial din domeniul apărării a declarat că se preconizează ca orice primă fază să se concentreze pe căutarea minelor, urmată de o a doua fază de protejare a petrolierelor care traversează zona.
Eliminarea minelor ar putea fi o problemă majoră, având în vedere că SUA nu dispun de capacitatea necesară pentru a opera pe cont propriu, au mai afirmat sursele respective.
