Kievul are nevoie de sute de interceptoare, însă noile capacități de producție vor apărea prea târziu. În același timp, războiul cu Iranul a pus presiune pe stocurile americane, iar mai multe dintre principalele țări europene care sprijină Ucraina spun că mai au puține interceptoare pe care le pot dona fără să-și afecteze propriile capacități de apărare, scrie Politico într-o analiză.

„În ultimele luni, Rusia lansează într-o săptămână asupra noastră mai multe rachete decât primim de la parteneri în câteva luni”, a declarat săptămâna trecută fostul ministru ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov.

În iulie, apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat doar 29 dintre cele 195 de rachete balistice rusești. Alte 40 nu și-au atins țintele, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

Germania, prinsă între nevoile Kievului și propria apărare

Germania, unul dintre principalii furnizori de ajutor militar pentru Ucraina, a transferat deja sisteme Patriot și interceptoare către Kiev. Berlinul trebuie însă să găsească acum un echilibru între nevoile tot mai urgente ale Ucrainei și nivelul minim de stocuri necesar pentru apărarea Germaniei și respectarea angajamentelor asumate în cadrul NATO.

Aceeași dilemă este analizată și în alte capitale europene: să păstreze interceptoarele pentru propria apărare sau să le trimită Ucrainei.

„Ne apropiem cu adevărat de limitele noastre aici”, a declarat generalul de brigadă Jürgen Schrödl, oficial de rang înalt în Ministerul german al Apărării, în cadrul unei dezbateri desfășurate la Berlin, la scurt timp după summitul NATO de luna trecută, de la Ankara.

„Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm propria protecție.”

Berlinul și alte capitale din nordul Europei le-au cerut aliaților de pe continent să analizeze ce echipamente militare suplimentare și ce sprijin financiar ar putea pune la dispoziția Ucrainei.

„Cred că nu este sustenabil pentru Europa pe termen lung. Toate țările europene trebuie să facă mai mult”, a declarat pentru POLITICO ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik.

Patriot, ultima linie de apărare împotriva rachetelor balistice

Presiunea se mută astfel asupra țărilor care mai au în stoc interceptoare Patriot, printre care Polonia, Spania și Grecia.

Deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, aflate printre puținele sisteme capabile să ofere Ucrainei o apărare eficientă împotriva rachetelor balistice rusești, care se deplasează cu viteze foarte mari.

Pentru drone și rachete de croazieră, Ucraina dispune și de alte sisteme de apărare antiaeriană, de multe ori mai ieftine. În paralel, țara încearcă să dezvolte interceptorul produs pe plan intern, Freyja. Sistemul antibalistic are însă nevoie în continuare de investiții, lucrări de inginerie și teste înainte să poată prelua acest rol.

Până când Freyja va fi operațional, Kievul are nevoie de o soluție imediată pentru rachetele balistice rusești.

„Una dintre direcțiile prioritare este Patriot — PAC-3 sau PAC-2”, a declarat pentru POLITICO Mykhailo Podolyak, consilier al șefului administrației prezidențiale a Ucrainei.

„Prima [soluție] este cumpărarea sau primirea din stocurile existente a interceptoarelor PAC-3 și PAC-2.”

Blocaj la Washington

Dependența Ucrainei de sistemele Patriot îl transformă pe președintele american Donald Trump într-un actor-cheie pentru Kiev. Majoritatea interceptoarelor PAC-3 sunt produse în Statele Unite, astfel că vânzarea lor și eventualele acorduri privind producția depind de deciziile administrației de la Washington.

În timpul întâlnirii dintre președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și Trump, luna trecută, „principalul subiect au fost interceptoarele Patriot”, potrivit unui oficial de rang înalt familiarizat cu discuțiile.

Trump a alimentat speranțele Kievului la summitul de la Ankara, când a declarat că Ucrainei i s-ar putea permite să producă, sub licență, interceptoare Patriot proiectate în Statele Unite. O astfel de înțelegere ar putea reduce, în timp, dependența Kievului de livrările americane limitate.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a avertizat însă că producția internă nu poate rezolva deficitul pe termen scurt.

„Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă”, a declarat el pentru Fox Business. Fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult.

Trump și-a nuanțat ulterior poziția, declarând săptămâna trecută: „Nu am convenit asupra acestui lucru. Discutăm despre asta. Dar este un lucru greu de oferit, este vorba despre un astfel de tip de tehnologie.”

SUA își refac propriile stocuri de rachete

Europa caută interceptoare Patriot pentru Ucraina. Stocurile sunt pe sfârșite înaintea ofensivei ruse de iarnă

După un raport Reuters potrivit căruia Statele Unite aproape și-au epuizat stocurile de rachete cu rază lungă de acțiune în urma războiului împotriva Iranului, administrația Trump se concentrează acum pe refacerea rezervelor americane.

Întrebat joi despre solicitările lui Zelenski pentru mai multe rachete Patriot, Trump a răspuns: „Și noi vrem rachete.”

Ucraina a semnat, de asemenea, un acord pentru a primi interceptoare PAC-2 produse în Germania. Acestea nu sunt însă așteptate să ajungă înainte de anul viitor.

În fața deficitului de interceptoare, Kievul analizează acum o strategie mai agresivă, care să vizeze direct lansatoarele rusești de rachete.

„Rușii trebuie să înțeleagă că, la câteva minute după lansare, întreaga echipă care lansează racheta trebuie să moară din cauza rachetei noastre balistice”, a declarat Fedorov.

Presiunea se mută acum asupra Europei, unde aliații scot din nou la inventar propriile arsenale și încearcă să identifice, în același timp, ce interceptoare ar putea primi de la alte state. Miza este ca acestea să ajungă în Ucraina înainte de iarnă.

Germania a furnizat trei sisteme Patriot din propriile stocuri militare și a negociat ulterior livrarea altor două, în baza unui acord prin care Statele Unite urmau să refacă rezervele Bundeswehr-ului. Țările de Jos au contribuit, la rândul lor, cu componentele necesare pentru un sistem complet, inclusiv cinci lansatoare, un radar și rachete.

Însă, pe măsură ce stocurile se apropie de epuizare, guvernele europene se lovesc tot mai mult de propriile limite.

Polonia, prinsă între sprijinul pentru Ucraina și propria apărare

Varșovia a confirmat în iulie că a pus la dispoziția Ucrainei mai multe interceptoare PAC-3, în urma solicitărilor formulate de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de oficiali americani de rang înalt. Publicația poloneză Defence24 a relatat că transferul ar fi vizat doar cinci rachete.

Chiar și un transfer atât de redus a provocat reacții politice negative în Polonia. Parlamentarii opoziției au acuzat guvernul că slăbește apărarea țării într-un moment în care rachetele și dronele rusești au pătruns în mod repetat în spațiul aerian polonez.

Țările aflate în proximitatea Rusiei sunt acum tot mai reticente să renunțe la sistemele Patriot pe care le mai au, deoarece propriile forțe armate considerau deja că apărarea antiaeriană disponibilă este insuficientă pentru nevoile naționale, potrivit unui diplomat european. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului pentru a putea discuta despre contacte diplomatice sensibile.

În aceste condiții, atenția se îndreaptă către statele din sudul Europei, care au contribuit mai puțin la sprijinul militar acordat Ucrainei decât Germania și numeroși donatori din nordul continentului.

Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a confirmat în 2024 că Madridul trimite rachete Ucrainei, însă guvernul nu a dezvăluit nici tipul, nici numărul acestora.

Ministerul spaniol al Apărării nu a răspuns unei solicitări POLITICO privind posibilitatea ca Madridului să i se fi cerut recent noi interceptoare sau dacă autoritățile analizează un nou transfer. În schimb, ministerul a indicat sprijinul militar mai amplu oferit de Spania Ucrainei și angajamentele asumate în cadrul NATO.

Grecia, care consideră în mod tradițional că Turcia, la rândul ei membră NATO, reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității sale, nu a anunțat până acum transferuri de sisteme Patriot către Ucraina. Presa elenă a relatat în iulie că Kievul ar fi solicitat Atenei până la 200 de interceptoare PAC-2 mai vechi.

Ministerul grec al Apărării nu a răspuns solicitării POLITICO de a comenta situația.

Aliații europeni, împinși să-și deschidă arsenalele

Nu este pentru prima dată când aliații europeni încearcă să adune, din stocuri limitate, suficiente rachete Patriot pentru Ucraina.

La o reuniune desfășurată în februarie, Fedorov a declarat că el și Mark Rutte au trecut în revistă o listă cu interceptoarele deținute de aliații europeni și au cerut guvernelor să ofere tot ce puteau disponibiliza.

„Dragă ministru al Apărării al Poloniei, ne puteți da cinci?”, și-a amintit Fedorov într-un interviu acordat în această săptămână.

Berlinul s-a oferit să suplimenteze efortul.

„Dacă obțineți 20 de la toate țările, vă voi da încă cinci”, l-a citat Fedorov pe ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.

„Acesta este efortul pe care a trebuit să-l facem pentru a obține mai mult de 20. Și este o misiune dificilă.”

Kievul continuă acest tip de negocieri cu aliații săi, încercând să găsească interceptoare disponibile înainte ca presiunea asupra sistemelor de apărare antiaeriană să devină și mai mare.

„Desigur, diplomații ucraineni au discutat cu Spania, Grecia și cu toți cei din lume care au [sisteme] PAC”, a declarat oficialul de rang înalt familiarizat cu discuțiile.

„Totul depinde de SUA, iar lipsa voinței politice de a ajuta îi influențează pe toți ceilalți.”

„Administrația americană ar fi putut ajuta, dar nu face acest lucru. Și, drept rezultat, a fost dificil cu toți ceilalți”, a adăugat oficialul.

Ucraina luptă pentru fiecare rachetă

Pentru Kiev, disputele privind stocurile aliaților se desfășoară pe fondul unei adevărate curse contra cronometru.

Cererea pentru interceptoare PAC-3 crește rapid în Orientul Mijlociu, Pentagonul încearcă să-și refacă propriile rezerve, iar numeroase state europene se tem că nu vor avea suficiente capacități pentru a face față unui eventual atac rusesc.

În acest context, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, spune că Ucraina întâmpină dificultăți tot mai mari în a cumpăra, schimba sau obține orice rachete disponibile.

„Practic, luptăm pentru fiecare rachetă”, a declarat Sybiha.