Euractiv: Cel mai probabil, Uniunea Europeană îi va refuza Ucrainei cererea de ”aderare rapidă”

„Războiul de agresiune al Rusiei constituie o schimbare tectonică în istoria europeană”, se arată în proiectul principalei declarații de la Versailles a liderilor UE, pregătit pentru summit.

În urmă cu zece zile, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a înaintat o cerere oficială, să i se permită țării sale să obțină calitatea de membru ”imediat”, printr-o procedură specială rapidă, deoarece se apără de o invazie rusă.

Ucraina și-a semnat acordul de asociere cu UE după ce protestele de stradă în masă din 2014 l-au răsturnat pe președintele susținut de Rusia, Viktor Ianukovici, care a încercat să reînvie legăturile mai strânse cu Moscova și să pună capăt apropierii țării sale de UE.

Consiliul European a cerut Comisiei Europene să pregătească așa-numitul „aviz”, cu privire la disponibilitatea țării de a începe negocierile.

Citește și

Război în Iran, ziua a patra. SUA și Israel au distrus clădirea unde ar fi fost ales noul lider suprem

O declarație separată cu privire la agresiunea rusă împotriva Ucrainei, totuși, va atenua așteptările Kievului pentru un statut de candidat la UE.

Cea mai recentă versiune menționează că „Ucraina aparține familiei noastre europene”, un pas înainte față de versiunile anterioare, însă nu se încadrează în ”angajamentele substanțiale” privind statutul de candidat - mai notează Euroactiv.

„În așteptarea acestui lucru și fără întârziere, ne vom consolida în continuare legăturile și ne vom aprofunda parteneriatul”, se pregătesc să spună liderii UE, conform proiectului.

În ajunul summit-ului, ambasadorii UE nu au reușit să cadă de acord cu privire la formularea declarației - o divizare între cei care doresc un limbaj mai ambițios cu privire la șansele țării și cei care opun o rezistență ”vest-europeană” la asta.

Danemarca și Țările de Jos (Olanda) sunt în prezent printre cele mai puternice voci care se opun unui astfel de pas.

Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia au luat deja o poziție, favorizând o perspectivă de aderare imediată a Ucrainei.

Deși liderii UE vor oferi cuvinte de sprijin puternic Ucrainei, pentru a clarifica faptul că viitorul acesteia revine UE, în loc de aderare, aceștia sunt pregătiți să discute despre stimularea legăturilor Kievului cu piața unică a UE și cu rețeaua energetică a Europei, sub umbrela unor idei pentru un parteneriat consolidat sau de „Asociație plus plus”, a declarat un înalt oficial al UE, reporterilor, înainte de summit.

Orice poziție oficială sau declarație care menționează articolul 49 (referitor la extinderea UE) în legătură cu Ucraina ar fi „o punte prea departe”, a spus oficialul.

„Este puțin probabil ca liderii să ofere Ucrainei statutul de candidat, este mai probabil să existe mai multă cooperare în cadrul acordului de asociere”, a declarat reporterilor un al doilea oficial al UE.

„A oferi mai mult ar fi imposibil acum, deoarece aceasta este o țară care în prezent este cuprinsă de război, parțial sub ocupație rusă, și poate la un moment dat chiar complet sub ocupație”, a spus oficialul.

Ei au mai spus că, în ciuda presiunilor din partea țărilor est-europene, acordarea Ucrainei oricărui acces rapid la bloc ar putea crea probleme din partea altor solicitanți, precum Georgia sau Moldova – care nici măcar nu sunt menționate în proiectul de declarație, deși ambele au aplicat la scurt timp după Kiev – precum și cei deja aflați în ”sala de așteptare”, precum Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru sau Serbia.

Unii diplomați europeni, totuși, notează faptul că oferirea statutului de candidat UE Ucrainei ar oferi o „perspectivă europeană” clară, dând țării speranța de a lupta împotriva agresiunii ruse, fără a-și lua angajamente ferme de a accepta Ucraina în viitor.

„Să nu fim prea dogmatici, Turcia are statut de candidat de mai bine de două decenii și nu este deloc aproape de aderare, așa că despre ce vorbim aici”, a declarat un diplomat UE pentru EURACTIV.

„Toată lumea știe foarte bine că procesul de aderare cu drepturi depline ar putea dura o veșnicie, așa că nouă nu ne-ar dăuna în niciun fel, dar ar însemna totul pentru o țară care este pe punctul să piardă totul”, a adăugat diplomatul.

Articol recomandat de sport.ro

Iranul participă la o competiție majoră în plin război: „Cât curaj!“