Reuters a retras o știre prin care anunța că EMA a inclus o afecţiune rară pe lista efectelor adverse ale Johnson&Johnson
Reuters a retras ştirea care anunța că Agenţia Europeană pentru Medicamente a recomandat adăugarea unei afecțiuni spinale rare pe lista efectelor adverse ale vaccinului monodoză dezvoltat împotriva COVID-19 de compania americană Johnson&Johnson.
Într-o depeşă transmisă în cursul serii de joi, Reuters explică retragerea textului prin faptul că articolul respectiv s-a bazat pe o declaraţie a EMA din 6 octombrie (https://www.ema.europa.eu/en/documents/covid-19-vaccine-safety-update/covid-19-vaccine-safety-update-covid-19-vaccine-janssen-6-october-2021_en.pdf) şi a fost publicat din greşeală.
Iată știrea inițială:
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat joi adăugarea unei forme rare de inflamaţie spinală, denumită mielită transversă, pe lista efectelor adverse ale vaccinului monodoză Johnson&Johnson, informează Reuters.
Rapoarte despre această maladie neurologică gravă s-au aflat şi la baza deciziei de stopare a studiilor clinice în fază incipientă care vizau atât dezvoltarea vaccinului AstraZeneca, cât şi a vaccinului Johnson&Johnson, care au la bază o tehnologie similară.
Anunţând o serie de informaţii actualizate despre siguranţa tuturor vaccinurilor create împotriva noului coronavirus, EMA a precizat joi că a analizat şi rapoarte despre o rară afecţiune sangvină, denumită sindrom de extravazare capilară (Capillary Leak Syndrom - CLS) în urma inoculărilor cu serul anti-COVID-19 dezvoltat de compania Moderna.
EMA a anunţat că a înregistrat şase cazuri de CLS şi că analizează în prezent toate datele disponibile, precizând însă că deocamdată nu este clar dacă există o legătură de cauzalitate între cazurile raportate şi vaccinul companiei americane.
CLS este o afecţiune care provoacă scurgerea sângelui din vasele mici de sânge (capilare), cauzând inflamaţii şi scăderea presiunii sangvine. Incidenţa acestui sindrom a fost studiată şi în cazul vaccinurilor anti-COVID-19 produse de AstraZeneca şi Johnson&Johnson.
EMA a precizat, de asemenea, că în prezent nu există dovezi suficiente care să demonstreze o posibilă legătură între cazurile rare de sindrom inflamator multisistemic (MIS) şi vaccinurile pe bază de ARN mesager create de Pfizer-BioNTech şi Moderna.
Agenţia europeană studiază în prezent dacă aceste vaccinuri deja aprobate împotriva COVID-19 ar putea să cauzeze MIS. Acest sindrom este o afecţiune gravă, dar rară, în urma căreia părţi diferite din organism încep să se inflameze, inclusiv inima, plămânii, rinichii, creierul, pielea, ochii şi organele gastrointestinale.
Reprezentanţii companiilor Johnson&Johnson şi Moderna nu au dat curs până în prezent solicitărilor de a face declaraţii pe această temă.
