În fața Parlamentului, în parcul Pionieri, parlamentarii nou-aleși de pe „Lista Studenților” au cerut demiterea imediată a tuturor polițiștilor care au încălcat legea, nominalizându-i în special pe șefii poliției, ai Agenției de Securitate BIA și ai unității antiteroriste, potrivit BBC.
Nu se întâmplă des ca o țară europeană să voteze pentru o resetare completă a sistemului politic peste noapte. Sârbii au ales însă să încredințeze această sarcină unui grup de politicieni începători, format din intelectuali, profesori, artiști, sportivi și nu mai puțin de 12 medici și chirurgi.
Transferul puterii va dura însă câteva săptămâni, iar mișcarea studențească se teme că, în acest interval, ar putea fi distruse probe care ar putea demonstra eventuale fapte ilegale.
Cu doar câteva zile în urmă, parcul în care aceștia se aflau joi era ocupat de o tabără de corturi, instalată de susținătorii lui Vučić în fața biroului acestuia. La câteva ore după ce fostul președinte și-a recunoscut înfrângerea, duminică seara, tabăra a fost desființată, iar luni dimineață o echipă de voluntari a început să curețe zona.
„Acesta este doar primul val de curățenie de primăvară. Urmează să vină alții noi – suntem foarte entuziasmați, dar pregătiți să ne ocupăm și de asta”, a declarat Marija Milovanović, în vârstă de 25 de ani, în timp ce curăța o bancă din parc.
Mișcarea studenților face promisiuni de reformare a instituțiilor și combatere a corupției
Mișcarea studențească a apărut în urma protestelor declanșate de prăbușirea mortală a copertinei unei gări, în noiembrie 2024, tragedie în care 16 persoane și-au pierdut viața, în Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia.
Studenții au cerut ca responsabilii să fie trași la răspundere și să fie investigate acuzațiile de corupție generalizată, considerate printre cauzele uneia dintre cele mai tragice tragedii din istoria recentă a Serbiei.
Mișcarea a făcut o serie de promisiuni ambițioase.
Prin Planul Studenților, aceștia promit să „oprească jaful, să returneze bunurile furate la bugetul de stat și să investească direct în educație și economie”. Înlăturarea susținătorilor lui Vučić a început deja la postul public de televiziune RTS, unde directoarea Manja Grčić și-a dat demisia.
Noua parlamentară Mirjana Nikolić a declarat că cetățenii Serbiei au dreptul la informații corecte și că RTS a servit, timp de ani de zile, interesele guvernului.
Ana Brnabić, o susținătoare a lui Vučić, care ocupă în prezent funcția de președinte interimar al Serbiei, și-a acuzat adversarii că aleg „justiția revoluționară, nu statul de drept” și că urmăresc să închidă „toate instituțiile media care nu le plac”.
De cealaltă parte, Dejan Šoškić, unul dintre cei mai cunoscuți parlamentari ai viitorului guvern, consideră că reformele esențiale trebuie implementate rapid.
„În primele șase luni, aș vrea să văd o presă eliberată, combaterea corupției, instituții care funcționează conform legii și introducerea unei legi privind lustrația”, a declarat Šoškić, economist care a condus banca centrală a Serbiei între 2010 și 2012.
Prin lustrație, el înțelege interzicerea accesului la funcții publice pentru membrii guvernului sau ai aparatului de partid al lui Vučić despre care se dovedește că au încălcat drepturile cetățenilor sârbi.
O astfel de epurare va necesita timp, avertizează Strahinja Subotić, de la Centrul pentru Politici Europene din Belgrad, întrucât toate principalele instituții de putere din Serbia au fost controlate de Vučić și partidul său pentru o perioadă îndelungată.
În cele din urmă, noua administrație va trebui să „construiască punți de legătură cu acele segmente care au funcționat bine în trecut”, consideră acesta.
Cine sunt noii parlamentari susținuți de studenți
Toți cei 141 de candidați aleși au fost selectați de studenți din universități din întreaga Serbie, în urma unui proces îndelungat, discret și atent organizat. Misiunea lor este să pună în aplicare planul mișcării pentru reconstrucția completă a țării.
Programul politic a fost stabilit după luni de discuții între grupuri de studenți cu viziuni foarte diferite. Acum, responsabilitatea de a-l pune în practică revine unei echipe la fel de eterogene de parlamentari, nu studenților înșiși.
Un alt nume important de pe Lista Studenților este Radomir Saičić, profesor de chimie organică la Universitatea din Belgrad.
„Deși mecanismele practice vor fi dezvoltate pe parcurs, noii parlamentari vor respecta planul detaliat, de 1.200 de pagini, elaborat de studenți”, a declarat acesta pentru BBC.
„Parlamentul este cel care ia deciziile, dar, întrucât această schimbare a fost condusă de eforturile studenților, vom acorda o mare importanță opiniilor lor și vom colabora îndeaproape cu ei”, a promis Saičić.
Pe lângă faptul că sunt nou-veniți în politică, câștigătorii alegerilor din Serbia nu au un lider evident și se confruntă cu o serie de provocări complexe, inclusiv gestionarea echilibrului delicat al țării pe scena internațională.
Serbia, prinsă între Uniunea Europeană, Rusia și China
Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar menține în același timp relații strânse cu Rusia.
Procesul de aderare la UE a rămas mult timp în plan secund, în timp ce vecinii săi din Balcanii de Vest au continuat să avanseze.
Uniunea Europeană a salutat rapid victoria Listei Studenților și a promis că va sprijini eforturile acestora pentru reformarea statului de drept, garantarea libertății presei și combaterea corupției.
Cu toate acestea, integrarea europeană ocupă un loc surprinzător de redus în programul electoral al studenților, care descrie Uniunea Europeană doar drept „cel mai important partener economic” al Serbiei.
De ani de zile, Belgradul își echilibrează politica externă între UE și partenerii săi din est, Rusia și China.
Serbia s-a remarcat în Europa prin faptul că nu a impus sancțiuni Moscovei după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022.
În schimb, Serbia a beneficiat de prețuri preferențiale la gaze, care au contribuit la menținerea stabilității interne, iar Vladimir Putin și-a exprimat public sprijinul pentru menținerea lui Vučić la putere.
Acest lucru nu înseamnă însă că studenții intenționează să schimbe această direcție, iar modificarea politicii externe a Serbiei nu pare să se afle printre prioritățile lor imediate.
„Serbia are propria experiență cu sancțiunile din anii 1990 și știm că acestea îi afectează în principal pe oamenii obișnuiți, fără să influențeze politicile unui stat”, a declarat Dejan Šoškić, referindu-se la sancțiunile impuse de ONU în timpul războaielor din fosta Iugoslavie.
Prioritatea inițială a noului guvern va fi, cel mai probabil, reforma internă. Timpul este însă limitat înaintea următoarei campanii electorale, alegerile prezidențiale fiind programate pentru luna decembrie.
Aleksandar Vučić nu mai poate candida legal pentru un al treilea mandat de președinte, dar a promis că Partidul Progresist Sârb, învins în alegeri, va reveni în forță.
„Îi vom învinge mult mai repede decât își pot imagina”, a declarat el.
