Descarcari electrice sau argila? Ce a stat la originea vietii pe Terra

Intr-un articol publicat pe Livescience.com, se face o trecere in revista a unora dintre cele mai interesante teorii legate de aparitia vietii pe Terra.

Iata mai jos cateva dintre ele:

Descarcarile electrice

Descarcarile electrice pot genera aminoacizi si zaharuri intr-o atmosfera in care exista apa, metan, amoniac si hidrogen, asa cum a demonstrat experimentul Miller-Urey in 1953, sugerand astfel ca fulgerele ar fi putut ajuta la crearea formelor de viata cheie pe Terra. Peste milioane de ani, s-au putut forma molecule mai mari si mai complexe.

Cu toate ca din 1953 si pana acum, studiile au relevat ca atmosfera timpurie a Pamantului era saraca in hidrogen, oamenii de stiinta au sustinut de-a lungul timpului ca norii vulcanici din atmosfera ar putea contine metan, amoniac si hidrogen si ca ar fi incarcati cu energie electrica, ceea ce a dus la formarea fulgerelor.

Straturile de argila

Primele molecule de viata s-ar fi putut forma in straturile de argila din scoarta terestra, potrivit unei teorii expuse de chimistul Alexander Graham Cairns-Smith de la Universitatea din Glasgow din Scotia. Aceste straturi de argila nu numai ca ar fi putut mentine componentele organice la un loc, dar ar fi putut ajuta si la organizarea lor in “modele” asa cum sunt organizate genele noastre acum. Principalul rol al ADN-ului este sa stocheze informatia despre cum alte molecule ar trebui sa fie aranjate. Secventele genetice din ADN sunt instructiuni esentiale despre cum aminoacizii ar trebui sa fie organizati in proteine.

Cairns-Smith sugereaza ca cristalele minerale din argila ar fi putut aranja moleculele organice in modele foarte bine organizate. Dupa o vreme, moleculele organice ar fi putut prelua controlul si s-ar fi organizat singure.

Sursa foto: www.livescience.com

 

Craterele vulcanice din adancuri

Teoriile legate de craterele vulcanice de pe fundul marilor si oceanelor sugereaza ca viata ar fi putut aparea in cratere submarine hidrotermale, care “scuipau” molecule bogate in hidrogen.

“Ungherele” lor stancoase ar fi putut mai apoi “aduna” aceste molecule la un loc si ar fi putut genera catalizatori minerali pentru reactiile chimice. Chiar si acum, aceste cratere vulcanice, bogate in substante chimice, gazduiesc ecosisteme fascinante.

Sursa foto: www.livescience.com

Gheturile protectoare

Acum trei miliarde de ani, Soarele era de trei ori mai putin luminos decat in prezent, ceea ce ar fi putut face ca oceanele sa fie acoperite de gheata. Acest strat de gheata, cu o grosime probabila de cativa zeci de metri, ar fi putut proteja firavele componente organice din apa de sub ele, de razele ultraviolete si de alte fenomene cosmice neprielnice vietii. Temperaturile scazute ar fi putut de asemenea sa ajute la supravietuirea acestor molecule timp indelungat, permitand reactiilor chimice cheie sa aiba loc.

Primele metabolisme

Acidul ribonucleic este una dintre cele trei macromolecule care, alaturi de ADN si proteine, este esentiala pentru toate formele de viata cunoscute. In loc sa se dezvolte din aceste molecule complexe ca acidul ribonucleic, viata ar fi putut aparea pornind de la molecule mai mici care au interactionat intre ele in diferite cicluri de reactii.

Aceste molecule mici ar fi putut fi “incorporate” in capsule simple, asemanatoare membranelor celulare. Ulterior, molecule mai complexe ar fi putut participa la reactii chimice intr-un mod mult mai eficient decat moleculele mici, dand nastere unor metabolisme. Aceasta teorie mai este numita si teoria “primelor metabolisme”, opusa celei numite “a primelor gene” si care se bazeaza pe evolutia vietii din acidul ribonucleic.

Sursa foto: www.livescience.com

Citeste si:

Originea vietii pe Terra: meteoritii au adus aici organisme de pe Marte

O noua forma de viata pe Terra a fost descoperita de cercetatori

Oamenii sunt tot o specie de extraterestri. Cum a inceput viata pe Terra