Potrivit propriei dezvăluiri, Trump urmează „să-și exprime dezgustul față de NATO” într-un discurs pe care îl va rosti la noapte. Pe de altă parte, Congresul Statelor Unite a adoptat în 2023 o lege menită să împiedice orice președinte să ia o astfel de decizie unilaterală. Ieșirea din NATO ar trebui să aibă aprobarea a două treimi din Senat, ori să fie autorizată printr-un act al Congresului.
"Mă gândesc foarte serios să retrag Statele Unite din NATO”, este declarația făcută de Donald Trump pentru ziarul britanic The Telegraph.
„Nu m-a impresionat niciodată NATO. Am știut întotdeauna că este un tigru de hârtie, iar Putin știe asta, de altfel. Nici măcar nu aveți forțe navale. Voi, britanicii, aveți niște portavioane vechi, nefuncționale”, a răbufnit președintele american, după ce Spania, Italia și Franţa și-au închis spațiul aerian pentru avioanele care participă la ofensiva din Iran. Iar Marea Britanie a refuzat inițial ca Statele Unite să îi folosească bazele în război.
Keir Starmer, premierul Marii Britanii: „NATO este cea mai eficientă alianță militară din istorie și ne-a ținut în siguranță multe decenii. Dar, indiferent de presiunile exercitate asupra mea și a altora, indiferent cât tam-tam se va face, eu voi pune interesul național pe primul plan. De aceea, am spus răspicat că nu este războiul nostru și nu ne vom lăsa târâți în el”.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului german s-a mărginit sa remarce ca declarația lui Trump este „un fenomen recurent”, adăugând că liderul american se contrazice singur în mod frecvent și nu poți ști ce gândește cu adevărat.
Războiul din Orientul Mijlociu a supus unei presiuni imense relațiile dintre aliații NATO. Și nu doar Donald Trump a dat frâu liber frustrării. În mai multe declarații publice făcute în ultimele 24 de ore și șeful diplomației americane a vorbit de reevaluarea parteneriatul strategic.
Marco Rubio, secretarul de stat american: „Dacă nu putem folosi acele baze militare (europene),/../ pentru a apăra interesele Americii, atunci NATO este o stradă cu sens unic, în care America este în măsură să apere Europa cu trupe, dar când le cerem ajutorul, și nu că le-am cere să bombardeze alături de noi, dar când avem nevoie de ei să ne permită să folosim bazele lor militare, răspunsul lor este "nu"? Atunci, noi de ce mai suntem în NATO?”.
Și șeful Pentagonului a refuzat să confirme angajamentul Washingtonului față de Articolul 5 al solidarității.
Reporter: Mai sunt SUA dedicate apărării colective a NATO?
Pete Hegseth, șeful Pentagonului: În privința NATO, decizia aparține președintelui. Voi spune doar că multe lucruri au devenit clare. Atunci când solicităm asistență suplimentară sau acces simplu, baze și survol, primim întrebări, blocaje sau ezitări. Nu ai o alianță prea solidă dacă există țări care nu sunt dispuse să-ți fie alături când ai nevoie de ele.
Marco Rubio: „Dacă NATO se rezumă doar la apărarea Europei în cazul unui atac, dar ne sunt refuzate drepturile de bază atunci când avem nevoie, acesta nu este un aranjament bun. E greu să rămâi angajat şi să spui că acest lucru este benefic pentru SUA. Aşadar, toate aceste aspecte vor trebui să fie reevaluate. Să sperăm că vom reuşi să rezolvăm problema. Vom avea timp să ne ocupăm de aceasta mai târziu”.
Conform legislației americane, o eventuală retragere a Statelor Unite din NATO ar necesita aprobarea Congresului, însă orice semnal că Washingtonul ar putea să nu fie dispus să-și apere aliații în cazul unui atac rusesc riscă să slăbească grav Alianța.
Între timp, Donald Trump a anunțat că războiul din Iran se va încheia în curând, chiar și fără un acord între cele două părți.
Donald Trump, președintele SUA: „Nu e nevoie să cadă la înțelegere cu mine. Odată ce suntem siguri că i-am întors pentru mult timp în epoca de piatră si nu mai pot obține arme nucleare, plecăm. Cu sau fără acord, nu contează”.
Într-un mesaj postat miercuri după-amiază, Donald Trump a susținut ca președintele iranian Masoud Pezeshkian i-ar fi cerut armistițiu.
Abbas Araghchi, ministrul iranian de Externe: „Nu acceptăm o încetare a focului. Căutăm încheierea războiului, nu doar în Iran, ci în întreaga regiune. Vrem garanții că astfel de agresiuni nu se vor repeta, precum și plata unor despăgubiri. În prezent, nu au loc negocieri”.
În privința Strâmtorii Ormuz, blocată parțial de la începutul războiului, Donald Trump a avut un mesaj tranșant pentru cei interesați.
Donald Trump: „Dacă Franţa sau o altă ţară vrea să obţină petrol sau gaze, trebuie să treacă prin strâmtoare - Strâmtoarea Ormuz - vor merge direct acolo şi vor fi capabili să se descurce singuri. Problema cu strâmtoarea (Ormuz) este că oricine poate lua o mină și o poate arunca în apă și să spună pe urmă: „Vai, este periculos aici!” Cineva poate face asta foarte ușor — poate amplasa o mină sau poate trage de pe țărm cu o mitralieră câteva focuri asupra unei nave, ori chiar să lanseze o rachetă portabilă, de mici dimensiuni. Dar asta nu va mai fi problema noastră. Asta va fi treaba Franței sau a celor care folosesc strâmtoarea”.
Potrivit celor de la Wall Street Journal, Emiratele Arabe Unite ar face presiuni pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz cu forţa şi ar fi gata să participe cu armata la acest efort.
.webp)
