Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare împotriva lui Serghei Şoigu şi şefului Statului Major al armatei ruse

serghei soigu
AFP

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis marţi mandate de arestare împotriva fostului ministru rus al apărării Serghei Şoigu şi împotriva şefului Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov.

CPI a emis marţi mandate de arestare pentru presupuse crime comise de armata rusă împotriva civililor în timpul invaziei în Ucraina, transmite Reuters.

Într-un comunicat de presă, CPI afirmă că judecătorii săi au găsit "motive rezonabile pentru a considera că cei doi suspecţi poartă responsabilitatea pentru loviturile cu rachete efectuate de forţele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene cel puţin începând din 10 octombrie 2022 până cel puţin pe 9 martie 2023".

De asemenea, Şoigu şi Gherasimov sunt acuzaţi de CPI pentru "îndreptarea atacurilor asupra obiectivelor civile şi provocarea de victime şi pagube colaterale excesive în rândul civililor şi obiectivelor civile", precum şi de crime împotriva umanităţii prin "acte inumane", aşa cum sunt definite în Statutul de la Roma.

În iarna 2022-2023, Rusia a bombardat cu regularitate sistemul energetic ucrainean, dar ulterior şi-a schimbat strategia şi s-a axat mai mult pe atacuri asupra ţintelor cu importanţă militară.

Citește și
Gaza, tancuri, Israel
Reporteri fără Frontiere depune plângere la Curtea Penală Internațională: Peste 100 de jurnaliști din Gaza, uciși de Israel
Umilit în turul întâi al alegerilor, Macron se confruntă cu o alegere dureroasă

Însă de la sfârşitul lunii martie anul acesta, Rusia a reluat atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, motivându-le ca o acţiune de represalii după ce, odată cu alegerile prezidenţiale defăşurate la jumătatea martie, în Rusia au fost lansate incursiuni ale unor combatanţi ruşi pro-ucraineni pe teritoriul rus la frontiera ucraineană în provinciile Kursk şi Belgorod, în timp ce armata ucraineană şi-a intensificat atacurile cu drone, rachete şi artilerie în aceste provincii.

De atunci, Rusia a efectuat opt bombardamente cu drone şi rachete asupra sistemului energetic ucrainean, cel mai recent având loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, acesta din urmă fiind, potrivit Moscovei, o acţiune represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti.

Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete şi drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează la 56,2 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene.

CPI a emis în 2023 un mandat de arestare şi împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru rolul său în deportarea unor copii din Ucraina.

Articol recomandat de sport.ro
Olandezii au cerut o schimbare radicală înainte de România – Olanda din ”optimile” EURO 2024: ”Nu este ridicol?”
Olandezii au cerut o schimbare radicală înainte de România – Olanda din ”optimile” EURO 2024: ”Nu este ridicol?”
Citește și...
Curtea Penală Internaţională investighează atacurile cibernetice din Ucraina ca fiind posibile crime de război
Curtea Penală Internaţională investighează atacurile cibernetice din Ucraina ca fiind posibile crime de război

Procurorii de la Curtea Penală Internaţională (CPI) investighează presupusele atacuri cibernetice ruseşti asupra infrastructurii civile ucrainene ca posibile crime de război, au declarat patru surse care cunosc acest caz, pentru Reuters.

 

Reporteri fără Frontiere depune plângere la Curtea Penală Internațională: Peste 100 de jurnaliști din Gaza, uciși de Israel
Reporteri fără Frontiere depune plângere la Curtea Penală Internațională: Peste 100 de jurnaliști din Gaza, uciși de Israel

Reporteri fără frontiere (RSF) a depus luni o nouă plângere la Curtea Penală Internaţională pentru "crime de război comise de Israel împotriva jurnaliştilor", a anunţat organizaţia într-un comunicat.

„Un pachet de minciuni”. Netanyahu neagă că înfometează civilii din Gaza ca metodă de război
„Un pachet de minciuni”. Netanyahu neagă că înfometează civilii din Gaza ca metodă de război

Premierul israelian Benjamin Netanyahu neagă că înfometează civilii din Gaza ca metodă de război, afirmând că cererea de mandat de arestare aflată în prezent în curs de examinare la Curtea Penală Internaţională (CPI) se bazează pe un "pachet de minciuni".

Decizia CPI împarte lumea în două. Statele care sunt pro și contra arestării lui Netanyahu
Decizia CPI împarte lumea în două. Statele care sunt pro și contra arestării lui Netanyahu

Curtea Penală Internațională (CPI) a solicitat, luni, mandate de arestare pentru liderul Hamas Yahya Sinwar și premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității.

Recomandări
LIVE UPDATE, alegeri prezidențiale. Consultări la Guvern. George Simion: ”Eu n-am venit cu nicio propunere”
LIVE UPDATE, alegeri prezidențiale. Consultări la Guvern. George Simion: ”Eu n-am venit cu nicio propunere”

Premierul Marcel Ciolacu a programat luni și marți la Palatul Victoria consultări cu partidele politice, pentru a stabili data organizării alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024. 

Subiectele la Limba română de la BAC 2024. Nuvela la subiectul III. S-a încheiat proba la Limba română
Subiectele la Limba română de la BAC 2024. Nuvela la subiectul III. S-a încheiat proba la Limba română

Absolvenții de liceu care susțin examenul de Bacalaureat 2024 dau astăzi proba la Limba și literatura română. 

România, lovită de caniculă și furtuni puternice. Cea mai mare parte din țară va fi sub Cod galben. HARTĂ
România, lovită de caniculă și furtuni puternice. Cea mai mare parte din țară va fi sub Cod galben. HARTĂ

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, luni, atenţionări Cod galben de temperaturi deosebit de ridicate, caniculă şi disconfort termic ridicat, valabile pe 1 şi 2 iulie, la început în peste trei sferturi din ţară, apoi în zone din 14 judeţe.