Cum profită grupul rus de mercenari Wagner de pe urma loviturii de stat din Niger. Avertismentul SUA
Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, avertizează într-un interviu pentru BBC că grupul rus de mercenari Wagner profită de instabilitatea provocată de recenta lovitură de stat din Niger.
Secretarul de stat american a mai declarat pentru BBC că nu crede că Wagner - care a avut în iunie o tentativă eşuată de rebeliune împotriva Moscovei - se află în spatele loviturii de stat care l-a înlăturat de la putere pe preşedintele ales al Nigerului, Mohamed Bazoum, în urmă cu două săptămâni. Declaraţia vine în contextul în care au existat sugestii că liderii loviturii de stat au cerut ajutor de la Wagner, despre care se ştie că este prezent în ţara vecină Mali.
"Cred că ceea ce s-a întâmplat şi ceea ce continuă să se întâmple în Niger nu a fost orchestrat de Rusia sau de Wagner, dar (...) ei încearcă să profite de pe urma acestui lucru", a declarat Blinken. "Oriunde s-a dus Wagner, au urmat moartea, distrugerea şi exploatarea", a adăugat el. "Insecuritatea a crescut, nu a scăzut", a punctat Blinken, potrivit News.ro.
Africa, fieful Wagner
În Africa, Wagner îşi oferă serviciile pentru regimurile aflate în dificultate. În Mali şi în Republica Centrafricană, mercenarii Wagner protejează puterea instalată prin lovitură de stat, oferă pregătire militară şi chiar consultanţă juridică pentru a rescrie codul minier sau Constituţia. În schimb, grupul practică prădarea sistematică a ţărilor respective de reurse locale, în special profitând de pe urma minelor de aur şi de alte minerale.
"Întreaga regiune centrală a Sahelului ar putea ajunge sub influenţa Rusiei prin intermediul grupului Wagner, al cărui terorism brutal a fost expus în mod clar în Ucraina", a scris preşedintele ales al Nigerului, Mohamed Bazoum, într-un editorial publicat joi în Washington Post.
Aflată în capitala Niamey, adjuncta lui Antony Blinken, Victor Nuland, a declarat luni că "oamenii care au luat această decizie (a loviturii de stat) înţeleg foarte bine riscurile pe care le prezintă pentru suveranitatea lor o invitaţie adresată Wagner".
1.500 de mercenari Wagner, trimiși recent în Africa
Atât SUA, cât şi Franţa operează baze militare în Niger în cadrul operaţiunilor de dezorganizare a grupărilor jihadiste care operează în regiunea extinsă Sahel. Nigerul devenise principala bază pentru trupele franceze după ce li s-a cerut să părăsească Mali în urma unei lovituri de stat care a avut loc şi în această ţară.
Se crede că Wagner are mii de luptători în ţări precum Republica Centrafricană (RCA) şi Mali, unde are interese de afaceri profitabile, dar care consolidează totodată relaţiile diplomatice şi economice ale Rusiei. Luptătorii grupului au fost acuzaţi că au comis abuzuri ale drepturilor omului în mai multe ţări africane. În ciuda acestui fapt, s-a speculat că armata nigeriană a cerut ajutorul Wagner, deoarece ţara se confruntă cu posibilitatea unei intervenţii militare externe.
Luni, secretarul de stat adjunct al SUA, Victoria Nuland, a purtat discuţii pe care le-a descris ca fiind "dificile şi sincere" cu liderii loviturii de stat, despre care a spus că au înţeles riscurile colaborării cu mercenarii.
În prezent, nu este clar dacă luptătorii Wagner au intrat în ţară, dar canalul de Telegram intitulat Grey Zone, care este al companiei de mercenari, a anunţat luni că 1.500 dintre luptătorii săi au fost trimişi recent în Africa. Sursa nu a precizat unde pe continent ar fi fost desfăşuraţi aceştia.
Prigojin așteaptă „un telefon”
Liderul Wagner, Evgheni Prigojin, a îndemnat junta militară de la Niamey să "îi dea un telefon", într-un mesaj vocal încărcat marţi pe Telegram. "Suntem întotdeauna de partea binelui, de partea justiţiei şi de partea celor care luptă pentru suveranitatea lor şi pentru drepturile poporului lor", a spus el.
Nigerul este o fostă colonie franceză, iar lovitura de stat a dus la un val de sentimente anti-Franţa şi pro-ruse în ţară - similar cu cele experimentate de vecinii Mali şi Burkina Faso, care au pivotat spre Moscova după propriile lovituri de stat. Cele două ţări, care sunt amândouă suspendate din blocul regional vest-african Ecowas, au trimis o delegaţie la Niamey pentru a-i asigura pe liderii loviturii de stat că vor veni în apărarea lor împotriva celorlalte state vest-africane şi a aliaţilor lor occidentali, dacă va fi nevoie.
"Aş dori să vă reamintesc că Burkina Faso, Mali şi Niger se confruntă de peste 10 ani cu consecinţele negative ale aventurii periculoase a NATO în Libia", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului din Mali, Abdoulaye Maiga. "Un lucru este sigur, preşedintele (din Mali) Goita şi preşedintele (din Burkina Faso) Traoré au spus clar: Nu vom accepta o intervenţie militară în Niger. E vorba de supravieţuirea noastră", a mai spus purtătorul de cuvânt.
Suspans, în așteptarea unei decizii a Ecowas
Între timp, junta din Niger a refuzat să primească o delegaţie formată din reprezentanţi ai blocului regional din Africa de Vest, Ecowas, ai Uniunii Africane şi ai ONU, care urma să sosească marţi în capitala Niamey. Într-o scrisoare consultată marţi de AFP, liderii loviturii de stat au declarat că securitatea acestei delegaţii nu poate fi garantată din cauza "furiei şi revoltei publice", generate de sancţiunile impuse de Ecowas.
Ecowas le-a dat liderilor loviturii de stat din Niger termen până duminică pentru a se retrage şi a-l repune pe Bazoum în funcţie, iar acum urmează să se întâlnească joi pentru a decide ce urmează să facă.
În urma loviturii de stat, junta din Niger l-a numit pe fostul ministru de finanţe al ţării, Ali Mahaman Lamine Zeine, în funcţia de prim-ministru al ţării. Zeine îl înlocuieşte pe Mahamadou Ouhoumoudou, care se afla în Europa în timpul loviturii de stat.
