Cum gestionează UE criza provocată de COVID-19. Planul pentru a sprijini politica agricolă comună

29-06-2020 12:08


UE

Criza generată COVID-19 a pus la grea încercare întreaga structură a UE, fiind un moment ce a scos în evidență cât de dificilă poate fi cooperarea, în special la nivelul politicilor în care blocul european are competențe limitate.

Pentru a contribui la procesul de redresare europeană și pentru a compensa daunele socio-economice provocate de SARS-Cov-2, Uniunea Europeană și-a mobilizat toate instrumentele de care dispune, în încercarea de a oferi un răspuns consolidat, care să sprijine toate sectoarele afectate.

Impactul COVID-19 asupra agriculturii

 

Întrucât sectorul agriculturii și pescuitului are un rol vital în ceea ce privește în asigurarea disponibilității alimentelor pentru cetățenii statelor membre, politica agricolă comună (PAC) este una dintre politicile asupra căreia liderii europeni s-au concentrat în mod deosebit, prezetând măsuri menite să gestioneze impactul coronavirusului.

De-a lungul timpului, PAC a fost o sursă recurentă de discuții între UE și partenerii săi comerciali internaționali. Politica agricolă comună este o politică apărut în 1962, valabilă pentru toate statele Uniunii Europene, fiind finanțată din resursele bugetului UE. Politica agricolă comună cuprinde două fonduri, mai exact Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Prin intermediul PAC, Uniunea Europeană dorește să vină în sprijinul fermierilor și să îmbunătățească productivitatea agricolă, să contribuie în mod eficient la combaterea schimbărilor climatice și să mențină vitalitatea economiei la nivel rural.

PAC dispune de mai multe instrumente, printre care se enumeră: sprijinul pentru venit (agricultorii care projează mediul și care furnizează bunuri de interes public sunt remunerați), măsuri de piață (sunt create pentru a sprijini comercializarea produselor agricole în situațiile în care fermierii sunt puși în dificultate) și măsuri de dezvoltare rurală (implică programe naționale și regionale pentru a soluționa problemele din sfera rurală).

Concret, impactul negativ al pandemiei asupra sectorului agricol este generat cu precădere de măsurile de distanțare socială și de restricțiile privind călătoriile și comerțul transfrontalier. Există și riscul producerii unei crize de alimente, cauzate de focare de infecție ce îi împiedică pe agricultori să lucreze.

Măsurile excepționale adoptate de Comisia Europeană

 

Ca răspuns la criza generată de COVID-19, în data de 2 aprilie 2020, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri excepționale (prin intermediul programului “CRII+”) care să ofere sprijin pentru sectoarele agricole afectate, oferind mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor europene de investiții structurale.

Prin CRII+, fermierii și alți beneficiari ai dezvoltării rurale vor putea obține împrumuturi pentru acoperirea costurilor operaționale de până la 200.000 EUR în condiții favorabile, care includ rate mici de dobândă sau programe de plată favorabile.

O altă măsură permite statelor membre UE să aloce bani în cadrul programelor de dezvoltare rurală, pentru a finanța acțiuni relevante care să contracareze criza. De asemenea, termenul limită pentru prezentarea rapoartelor cu privire la punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală a fost amânat, acordând mai mult timp autorităților naționale să întocmească documentația.

Ulterior, pe 4 mai 2020, Comisia Europeană a instituit o serie suplimentară de măsuri (prezentate încă din 22 aprilie 2020), pentru completarea celor elaborate la începulul lunii aprilie.
O primă astfel de măsură a presupus acordarea unor ajutoare pentru depozitarea privată (pentru depozitarea produselor lactate și din carne), fiind permisă retragerea temporară a unor produse de pe piață, pe o durată de minim 2-3 luni și maxim 5-6 luni. S-a dorit astfel stabilizarea la nivelul pieței, prin reducerea ofertei disponibile pe o perioadă determinată.

În plus, UE a permis derogări de la normele privind concurența, în baza articulului 222 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP). Prin intermediul acestor derogări (regăsite în sectoarele lactatelor, cartofilor și al florilor) operatorii se pot auto-organiza și pot aplica măsuri de piață fiecare la nivelul propriului sector, pentru a crea o stabilitate, dar cu obligația să respecte funcționarea pieței interne.

Comisia Europeană oferă posibilitea statelor care dispun încă de fonduri, destinate pentru dezvoltarea rurală, să folosească acei bani pentru a acorda sprijin fermierilor și micilor întreprinderi ce fac parte din sfera agroalimentară (până la 5.000 de euro/fermier și respectiv 50.000 de euro/întreprindere mică).

Dincolo de acestea, pentru a face față efectelor negative care au continuat să influențeze sectorul agroalimentar, statele UE au solicitat măsuri suplimentare care nu au intrat în planul abordat de Comisie. La Consiliul Agrifish din 13 mai 2020, miniștrii agriculturii din blocul european au subliniat că, fără rezerve financiare suplimentare, este aproape imposibil ca sectorul agricol să reușească să trească peste criza provocată de COVID-19.

Răspunsul Consiliului UE la criza din domeniu

 

Deși se cunoșteau limitările bugetare, Consiliul UE a solicitat Comisiei să exploreze toate opțiunile pe care le are la dispoziție, mesaj subliniat de Marija Vučković, ministrul Agriculturii în Croația, țară care deține președinția Consiliului UE în prezent.

Această idee a fost reiterată de mai mulți reprezentanți, ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, a adăugat și el că este “nevoie să se meargă mai departe cu măsuri pentru mai multe sectoare”.

În aceeași notă, ministrul agriculturii din Italia, Teresa Bellanova, a transmis că măsurile deja adoptate sunt în direcția corectă, dar, în multe cazuri “sunt foarte limitate, învechite sau incomplete”.

Ulterior, la 27 mai 2020, având la bază o inițiativă franco-germană, Comisia a prezentat un Cadru Financiar Multianual (CFM) consolidat ce cuprinde și un plan de redresare post-pandemie (European Recovery Instrument) denumit Next Generation EU.

Manfred Weber a vorbit în numele grupului PPE despre acest plan și a transmis că "merge într-o direcție bună, este un moment important pentru viitorul Uniunii Europene".

Next Generation EU are ca scop stimularea bugetului UE prin noi finanțări colectate de pe piețele financiare în perioada 2021-2024 în valoare de 750 de miliarde EUR. În plus, Comisia dorește și o majorea a bugetului pe termen lung, pentru perioada 2021-2027, la 1.100 miliarde de euro, astfel capacitatea financiară totală a bugetului Uniunii la aproximativ 1.850 miliarde de euro.

Pentru a obține date concrete în ceea ce privește impactul crizei coronavirusului asupra PAC, este necesară o analiză între CFM consolidat și propunerea inițială de CFM din 2018 (înainte de începutul pandemiei). La prima vedere, trebuie menționat că fără introducerea European Recovery Instrument, totalul CFM propus recent este sub cel propus în 2018, care atingea suma de 1.134 miliarde de euro.

Cu toate acestea, Comisia a adăugat 24 de miliarde de euro suplimentare la bugetul PAC, care cuprinde 4 miliarde de euro în plus pentru FEGA, 5 miliarde de euro în plus pentru FEADR și încă 15 miliarde din European Recovery Instrument, care merg tot către FEADR și sunt direcționate pentru a sprijini zonele rurale să efectueze modificările structurale ce sunt necesare în baza Pactului verde european, dar și să realizeze obiectivele introduse prin intermediul strategiei „de la fermă la consumator”.

În continuare, trebuie urmărit răspunsul Uniunii atât pentru perioada imediat următoare, cât și pe termen lung, întrucât efectele negative vor continua să se resimtă și vor influența viziunea asupra tuturor politicilor exitente.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Sursa: Dragos Barbosanu

VIDEO PROTVPLUS.RO