Cum a fost evacuat cu ajutorul CNN un bărbat afgan, fost colaborator al forțelor americane
La aproape trei săptămâni după ce au redevenit stăpâni la Kabul, talibanii se pregătesc să anunțe formarea unui guvern. De configurația și agenda executivului islamist depind și relațiile regimului cu străinătatea.
Șeful diplomației britanice a avertizat, joi, că Londra nu îi va recunoaşte pe talibani „într-un viitor previzibil”. Totuși, cancelariile occidentale sunt dispuse să mențină un dialog cu talibanii, de dragul evacuării în siguranță a foștilor colaboratori afgani, care n-au prins un loc în avioane până pe 31 august.
Mii de oameni rămăşi fără bani aşteaptă la cozi kilometrice, în faţa băncilor, ca să-şi scoată economiile.
În timp ce talibanii continuă să facă paradă cu trofeele de război și să pregătească stive de steaguri pentru ceremonia de învestire a noului guvern, 30% dintre afgani nu au locuri de muncă, magazinele sunt închise, iar proviziile de alimente pe terminate.
„Avem un guvern care ia puterea şi care nu are niciun fel de experienţă cu politicile macroeconomice. Toată experienţa de guvernare a talibanilor se limitează la o justiție rapidă și brutală”, spune Michael Kugelman, analist.
În acest timp, la Washington, administrația Biden se străduiește zadarnic să dea pagină și să mute atenția pe alte subiecte.
Translatorul afgan care l-a ajutat pe senatorul Biden cu 13 ani urmă, când a rămas blocat în Afganistan, acum stă ascuns în Kabul.
„În primul rând, îi mulțumim pentru că a fost alături de noi în ultimii 20 de ani. O să vă scoatem de acolo în faza diplomatică a retragerii”, i-a transmis Jen Psaki, reprezentant al Casei Albe.
Bărbatul respectiv a contribuit la salvarea lui Joe Biden și a altor doi senatori, în 2008, când elicopterul lor a aterizat forțat în Afganistan, din cauza viscolului. În aceeași situație a fost Abdul Rashid Shirzad, în vârstă de 34 de ani, care a lucrat 5 ani cu forțele americane. Bărbatul a documentat întreaga epopee a evadării sale din Afganistan, alături de soție și de copiii lor.
Ajunși lângă aeroportul din Kabul, a înțeles că făcuse o greșeală. Fiul cel mare a fost cât pe-aci să fie călcat în picioare în busculadă din față porților.
După cei 5 ani de colaborare, comandanții americani îl descriau pe Rashid drept „un colaborator prețios care a înfruntat focurile dușmanilor și a salvat viețile unor militari ai SUA”.
Însă, în 2013, contractul lui n-a fost prelungit, după ce a picat un test poligraf. Când, ulterior, a depus dosarul pentru viza specială de imigrare, solicitarea a fost respinsă automat. După revenirea talibanilor la putere, Abdul a trimis un mesaj disperat jurnalistei CNN cu care stătuse de vorbă la începutul verii.
„Nu vreau să fiu omorât de talibani, o să-mi taie capul dacă mă găsesc. Va rog să mă ajutați!”, a spus Abdul Rashid Shirzad.
CNN și-a activat contactele cu o echipă de securitate care colabora cu parașutiștii britanici. În mai puțîn de o oră erau în perimetrul aeroportului, datorită britanicilor.
Dar bucuria le-a fost scurtă. Neavând viza, pușcașii americani nu le-au dat voie să treacă de punctul următor de control. Au urmat 7 ore de discuții frenetice între Londra, Atlanta, Virginia și Kabul. După ce identitatea lui Rashid a fost, în sfârșit, confirmată:
„Suntem în terminal, am reușit!”, a strigat acesta.
Au așteptat 2 zile în aeroport, alături de alte mii de compatrioți, până când au fost îmbarcați într-o aeronava militară. După 20 de ore, erau din nou în mișcare.
„Suntem așa de emoționați! Nu știu unde ne duc, sper să fie Statele Unite!”, a mai adăugat Abdul.
Visul lor a devenit realitate. Poate că inima le-a rămas în Afganistan, dar viitorul lor se clădește acum pe alte cordonate.
