Cum a ajuns Viktor Orban modelul lui Donald Trump. The Guardian: ”Orbanizare. Spectrul Ungariei bântuie democrația Americii”

Va supraviețui democrația unei a doua președinții a lui Trump? O schimbare a personalului superior la o companie de social media care implică un fost viceprim-ministru britanic poate să nu pară relevantă pentru această discuție aprinsă, se arată într-un material de opinie publicat de The Guardian.

Dar decizia lui Nick Clegg de a părăsi Meta ca șef al afacerilor globale și alegerea succesorului său pot indica modul în care democrația occidentală moare: nu cu artificii, ci prin uzură calmă.

Slujba lui Clegg va fi preluată de adjunctul său, Joel Kaplan – un republican care a lucrat în administrația lui George W Bush.

El este cineva care, potrivit unui articol Washington Post din 2020, a forțat Meta să ia măsuri împotriva „zecilor de pagini care au vândut știri false” înainte de alegerile din 2020, argumentând că ar „afecta în mod disproporționat conservatorii”.

Citește și

Viktor Orban face apel la o nouă strategie a UE în Ucraina după victoria lui Donald Trump. „Există îndoieli serioase”

După cum a spus un jurnalist de la MSNBC, numirea sa este un alt semn că Meta va cunoaște o „modificare prietenoasă a relației cu MAGA (Make America Great Again, sloganul lui Donald Trump – n.red.)”.

Trump îl amenința pe Zuckerberg cu pușcăria. Acum, șeful Facebook ia masa cu temnicerul său

Meta contează: 33% dintre americani spun că își primesc în mod regulat știrile de pe Facebook și 20% de pe Instagram.

Între timp, Trump l-a portretizat pe Mark Zuckerberg ca pe o amenințare, acuzându-l că a complotat împotriva lui la alegerile prezidențiale din 2020 și amenințându-l în cartea sa recentă, ”Salvați America”, că și-ar petrece restul vieții în închisoare dacă ar face asta din nou.

Acum a avut loc o schimbare de ton. Zuckerberg a luat masa cu viitorul său temnicer la Mar-a-Lago. Purtătorul de cuvânt al lui Trump a declarat de atunci că mogulul tehnologiei „dorește să sprijine reînnoirea națională a Americii sub conducerea președintelui Trump”.

Care va fi direcția de moderare a conținutului Facebook? Clegg a numit Consiliul de Supraveghere al Meta, însărcinat cu moderarea conținutului, iar o companie de cercetare de piață conectată sugerează că numirea lui Kaplan „semnalează că Meta își poate reconsidera politicile de moderare a conținutului, în special cele legate de discursul politic”.

X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, a devenit din ce în ce mai mult o hazna de extremă-dreaptă sub proprietatea lui Elon Musk, prin modificări ale algoritmului – adică ce tipuri de conturi sunt cel mai mult stimulate, opinează editorialistul britanic.

Un studiu a constatat că site-ul are o părtinire pro-republicană încă înainte ca plutocratul să-l susțină pe Trump în iulie 2024, iar acest lucru s-a accelerat după aceea.

Cum a decurs ”orbanizarea” Ungariei

Am putea spune că un spectru bântuie democrația SUA – spectrul Ungariei. Acolo, democrația nu a fost răsturnată de tancuri în stradă, arestări în masă sau violențe paramilitare. Liderul țării, Viktor Orbán, s-a descris cândva drept un „liberal agnostic”, iar partidul său Fidesz aparținea aparent curentului de centru- dreapta convențional.

Dar, în mandatul său a mers spre extrema dreaptă, opunându-se agresiv migranților și drepturilor LGBTQ+. Curtea constituțională a Ungariei a fost umplută de majoretele lui Orbán, granițele electorale au fost redesenate în mod favorabil, funcționarii publici epurați și legile care vizează societatea civilă au culminat cu așa-numita lege privind protecția suveranității naționale, care amenință cu amenzi și închisoare pentru oricine este considerat sub influență străină.

Ceea ce sa întâmplat cu presa din Ungaria este instructiv. Presa nu a fost cenzurată, dar regimul a plasat postul de stat sub controlul loialiştilor, dizidenţii denunţând-o drept o „maşinărie de propagandă”.

Oamenii de afaceri apropiați de Orbán au cumpărat pur și simplu organizații media, care apoi s-au asigurat că poziția lor editorială este aliniată cu cea a guvernului. Acest lucru s-a transformat acum în represiuni în temeiul noii legi a suveranității. Puteți numi acest proces ”Orbánizare”.

”Poți scobi substanța democrației și prin alte mijloace decât prin violență”

Să ne uităm acum din nou la SUA. Unul dintre cei doi giganți ai rețelelor sociale, X, a devenit o mașinărie de propagandă trumpiană, celălalt este în mod clar speriat.

Trump a început să dea în judecată organizațiile de presă, declarând că vrea „să îndrepte presa”, iar Musk amenință că va face la fel. Acest rezultat este probabil să fie un efect de ”îmblânzire” a presei– combinat cu perspectiva autocenzurii.

Chiar înainte de alegeri, Washington Post și Los Angeles Times au refuzat să susțină un candidat, o decizie despre care se credea că este determinată de teama de pedeapsă. Ce măsuri ar putea fi luate împotriva organizațiilor mass-media atunci când aliații lui Trump au mașinăria statului? Ei bine, pot urma pretexte pentru investigații și urmăriri penale vexatorii.

Ceea ce ne spune Ungaria este că poți scobi substanța democrației și prin alte mijloace decât prin violență. Unii ar putea obiecta la această comparație, indicând tradiții democratice mult mai slabe din Ungaria în comparație cu SUA.

Acest lucru este adevărat, dar vă spun că Trump – nu în ultimul rând iterația sa actuală – este semnificativ mai extrem decât Orbán. Autocratul Ungariei poate vorbi despre o „democrație iliberală”, dar Trump a amenințat că va urmări sau pedepsi oponenții percepuți de mai mult de 100 de ori din 2022, când a început să se pregătească pentru campania prezidențială, iar mai mulți alegători din SUA nu au considerat asta drept descalificant.

Democrația nu se va prăbuși brusc: s-ar putea pur și simplu să se retragă în tăcere

Opțiunea sa pentru directorul FBI, Kash Patel, a întocmit chiar ceea ce criticii numesc o „listă de inamici”. Acest Trump mai extrem se bucură de majorități în ambele Camere și în Curtea Supremă. Și ce se va întâmpla dacă va exista o criză în timpul președinției sale, cum ar fi un mare atac terorist sau proteste turbulente?

În timpul protestelor Black Lives Matter după uciderea lui George Floyd, dorința lui Trump de a trimite armata a fost respinsă: se va întâmpla același lucru de data aceasta?

Poate că nu. Poate chiar și un sistem democratic cu defecțiuni disperate va ține la distanță ceea ce mai mulți foști consilieri ai lui Trump descriu drept simpatiile sale „fasciste”. Dar amenințarea unei orbanizări lente și insidioase este reală.

Democrația nu se va prăbuși brusc: s-ar putea pur și simplu să se retragă în tăcere, în culise, până când va fi prea târziu pentru a observa.

Articol recomandat de sport.ro

Investigație Josimar: Trei miliardari români, alături de Dan Șucu la Genoa: "Așa se explică"