Criza din Ucraina. Atacati de separatisti, granicerii ucraineni au fost nevoiti sa il elibereze pe un lider separatist
17 mai 2014. Aproape 2 milioane de alegatori din estul Ucrainei ar putea fi privati de dreptul de a vota la alegerile prezidentiale din 25 mai in cazul in care Guvernul nu intervine a avertizat sambata Comisia Electorala Centrala.
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV
Sumarul evenimentelor:
•Barack Obama si François Hollande avertizeaza Rusia cu costuri "suplimentare"
•John Kerry denunta atingerile aduse drepturilor tatarilor din Crimeea
• Doua milioane de alegatori din estul Ucrainei ar putea fi privati de dreptul de a vota
Atacati de separatisti, granicerii ucraineni au fost nevoiti sa il elibereze pe un lider separatist
Atacati cu grenade de separatisti, granicerii ucraineni au fost nevoiti sa il elibereze pe un lider separatist, guvernatorul autoproclamat al regiunii Lugansk (estul Ucrainei), pe care tocmai il arestasera, relateaza AFP.
Valeri Bolotov a fost arestat la un post de control in timp ce tocmai trecuse frontiera cu Rusia. El a facut obiectul unui mandat de arestare emis de serviciile de securitate ucrainene (SBU), a declarat serviciul de paza al frontierei ucrainene intr-un comunicat.
La scurt timp dupa aceea, "200 de persoane inarmate au incercuit postul de control si au cerut eliberarea lui Bolotov", potrivit aceleiasi surse. Dupa o ora de negocieri, atacatorii au "lansat un asalt tragand si aruncand grenade", potrivit pazei de frontiera.
Separatiştii au confirmat pentru AFP eliberarea lui Valeri Bolotov.
"Am reusit sa il eliberam pe Bolotov dupa un schimb de focuri care a durat 15 minute", a declarat Volodimir Gromov, responsabil de "armata din sud-est", in cursul unei conferinte de presa la Lugansk, citat de agentia Interfax Ucraina.
Comisia de la Kiev deplange "refuzul sau absenta reactiei" politiei si serviciilor de securitate atunci cand functionarii vin sa se planga de actiunile separatiste si i-a cerut presedintelui interimar Oleksandr Turcinov sa ia "masuri pentru a garanta securitatea in timpul procesului electoral" in birourile de vot si comisiile electorale locale.
Armata ucraineana a lansat la 13 aprilie o operatiune "antiterorista" pentru a prelua controlul regiunilor Donetk si Lugansk cu obiective precise: dezarmarea gruparilor rebele proruse, eliberarea cladirilor ocupate (primarii, sedii ale administratiei regionale, sedii ale politiei si servicii secrete) si restabilirea autoritatii Kievului in aceste regiuni, situate in apropiere de frontiera rusa si unde traiesc aproximativ sapte milioane de locuitori.
Alegerile prezidentiale din 25 mai, convocate dupa destituirea, in februarie, a lui Viktor Ianukovici, este considerata "cruciala" de catre occidentali pentru a iesi din criza. Miliardarul prooccidental Petro Porosenko este considerat marele favorit. Potrivit unui ultim sondaj, doar o treime dintre alegatorii din est se declara dispusi sa voteze.
Miliardarul Ahmetov si-a pus metalurgistii sa-i alunge pe pro-rusi din Mariupol
Ce nu reusesc fortele guvernamentale rezolva cel mai bogat om din Ucraina. In orasul Mariupol, o "armata" de muncitori otelari i-a alungat pe separatistii pro-rusi din cladirile oficiale si de pe strazi. Ordinul a venit de la miliardarul Rinat Ahmetov, pe care noi il cunoastem mai ales ca patronul echipei de fotbal antrenate de Mircea Lucescu.
Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, care controleaza unul dintre cele mai mari combinate siderurgice ale tarii, le-a ordonat muncitorilor sa ajute politia sa faca ordine in Mariupol.
Iar "armata" de civili a lui Ahmetov s-a pus muncitoreste pe treaba: a inlaturat baricadele si i-a alungat pe rebelii pro-rusi care, de cateva saptamani, ocupau cladirile oficiale din oras.
"Ajutam orasul nostru, il curatam de distrugerile din timpul confruntarilor. E orasul nostru si il vom reconstrui", a povestit un muncitor Metinvest.
Patrulele care mentin acum ordinea sunt alcatuite din cate sase muncitori si doi politisti. Asta potrivit unui acord incheiat de responsabili locali, pe care l-a semnat, mai de voie, mai de nevoie, si un reprezentant al asa-numitei Republici Populare din regiunea Donetk, care si-a declarat luni independenta.
"Situatia in reginea Donetk este extrem de dificila. Frica a pus stapanire peste tot. Oamenii inchid magazine si birouri si pleaca din oras. E un dezastru pentru tinutul nostru, traim intr-un dezastru", a declarat Rinat Ahmetov, miliardar si proprietar Grupul Metinvest
Orasul pacificat din ordinul lui Ahmetov pune in lumina doua adevaruri valabile pentru tot estul Ucrainei: in continuare oligarhii au o putere considerabila; si nu toata lumea sprijina miscarea pro-rusa.
"Singura solutie potrivita, in opinia mea, este amendarea constitutiei si descentralizarea guvernului. Puterea centrala de al Kiev trebuie sa dea autoritate regiunilor si asta se intampla doar atunci cand guvernele regionale nu sunt numite, ci alese", a mai spus Ahmetov.
Oricum, analistii cred ca estul Ucrainei nu poate fi tinut cu forta, mai ales ca asa-numita operatiune antiterorista lansata acum o luna de Kiev pare un esec.
John Kerry denunta atingerile aduse drepturilor tatarilor din Crimeea
Secretarul de Stat american, John Kerry, a denuntat vineri incalcarile drepturilor tatarilor din Crimeea, cu ocazia aniversarii a 70 de ani de deportarea acestei minoritati de catre Stalin, relateaza AFP. Tatarii din Crimeea, un popor turcofon, vor comemora duminica, intr-un climat de tensiuni, 70 de ani de la deportarea lor. Incepand din 18 mai 1944, peste 230.000 de tatari au fost deportati din Crimeea, o tragedie care a reinviat in memoria acestei comunitati in martie, in contextul alipirii acestei peninsule ucrainene la Rusia.
In opinia lui John Kerry, "atingerile" aduse drepturilor tatarilor din Crimeea "raman inradacinate (...) in ocupatie". "Tentativele Rusiei de a anexa Crimeea au redeschis rani vechi", a apreciat seful diplomatiei americane, citat intr-un comunicat. "Lista cu incalcarile drepturilor omului in Crimeea se lungeste cu fiecare saptamana care trece", a denuntat seful diplomatiei americane. "Crimele, bataile si rapirile impotriva tatarilor din Crimea (...) au devenit fapte obisnuite", a acuzat John Kerry.
El a afirmat ca Statele Unite "comemoreaza cu inima grea tragedia din 1944 si sunt solidare astazi tatarilor din Crimeea in fata unei noi amenintari impotriva comunitatii lor". Washingtonul denunta fara incetare "anexarea ilegala" a Crimeei la Rusia si apara "suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei".
Barack Obama si François Hollande avertizeaza Rusia cu costuri "suplimentare"
Presedintele american, Barack Obama, si cel francez, François Hollande, au avertizat Rusia cu costuri "suplimentare" daca va continua sa destabilizeze Ucraina, a anuntat vineri Casa Alba, dupa o conversatie telefonica intre cei doi sefi de stat, relateaza AFP. Cu noua zile inainte de alegerile prezidentiale din Ucraina, "presedintii (Obama si Hollande) au subliniat ca Rusia se va confrunta cu costuri suplimentare importante daca isi va mentine atitudinea provocatoare si destabilizatoare", a precizat Executivul american intr-un comunicat.
Acest front unit afisat impotriva Rusiei intervine dupa o saptamana de disensiuni in relatiile franco-americane in dosarul rus. Joi, diplomatia americana a anuntat ca secretarul de Stat american, John Kerry, i-a reamintit omologului sau francez, Laurent Fabius, ca Washingtonul se opune ca Parisul sa livreze de nave de razboi Moscovei. Dosarul celor doua nave militare de tip Mistral pe care Franta urmeaza sa le livreze Rusiei a dominat vizita de luni si marti a lui Laurent Fabius in Statele Unite si a provocat tensiuni intre cele doua tari aliate.
