Tot mai izolat la nivel european, Sánchez a replicat că partenerii săi din UE au avut o reacție „egoistă” și „ilegală” în fața sosirii bruște a aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în enclava spaniolă Ceuta, situată în Africa de Nord, scrie News.ro, care citează Politico.
Deși aproape toți acești migranți s-au întors între timp în Maroc, iar niciunul nu a ajuns pe teritoriul continental al Uniunii Europene, cei 22 de lideri au transmis că au „îngrijorări serioase” privind securitatea frontierelor europene. Aceștia au susținut că decizia guvernului de la Madrid de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți aflați în situație ilegală reprezintă un „factor de atracție” care a contribuit la agravarea crizei.
Liderii UE critică politica de regularizare a migranților din Spania
Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, cei 22 de lideri au cerut o coordonare mai strânsă la nivel european în privința politicilor de migrație, inclusiv în cazul programului de regularizare adoptat de Madrid.
„Avem datoria de a descuraja în mod eficient și de a combate fără încetare migrația ilegală, prin coordonarea acțiunilor noastre, consolidarea frontierelor noastre externe și abordarea tuturor politicilor care pot servi drept factori de atracție, cum ar fi regularizarea unui număr foarte mare de migranți aflați în situație neregulată”, au transmis liderii europeni în scrisoare.
Madridul a respins însă acuzațiile potrivit cărora programul de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și a subliniat că persoanele care au intrat ilegal în enclavă nu sunt eligibile pentru această măsură.
„Acest proces se bazează pe condiții foarte specifice, cum ar fi dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei.
În plus, termenul-limită pentru depunerea cererilor în cadrul programului lansat în aprilie a fost în luna iunie.
Liderii europeni avertizează asupra riscului pentru spațiul Schengen
Explicațiile oferite de Madrid nu i-au convins însă pe liderii care au semnat scrisoarea adresată conducerii instituțiilor europene.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma într-o ședere legală”, au avertizat aceștia.
Ca semn al preocupărilor tot mai mari privind viitorul spațiului Schengen și al caracterului sensibil al migrației ca temă politică europeană, semnatarii s-au declarat dispuși să consolideze sau să reintroducă temporar controalele la frontierele interne ale Uniunii.
Scrisoarea a fost semnată de liderii din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia.
Aceștia au solicitat organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru stabilirea următorilor pași.
Inițiativa redactării scrisorii a aparținut Italiei și Danemarcei.
Sánchez îi acuză pe liderii europeni de reacții „egoiste”
Într-o scrisoare transmisă lui Ursula von der Leyen, António Costa și Micheál Martin, Pedro Sánchez a criticat dur liderii europeni care au susținut excluderea temporară a Spaniei din spațiul Schengen.
Meloni a fost prima care a propus joi suspendarea Spaniei din zona formată din 29 de țări în care controalele la frontierele interne au fost eliminate în mare parte. Vineri, Italia a introdus restricții privind libera circulație din Spania către porturile și aeroporturile italiene. Franța a intensificat, de asemenea, controalele la frontiera cu Spania din cauza situației din Ceuta.
În scrisoarea consultată de POLITICO, premierul socialist spaniol a afirmat că solicitările de excludere a Spaniei din spațiul Schengen sunt „nu numai contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate care ne leagă, ci și intereselor pe termen lung ale Europei și bunului-simț elementar”.
Sánchez s-a apărat în fața acuzațiilor că Spania nu ar reuși să protejeze frontierele externe ale UE și a prezentat date potrivit cărora țara sa a înregistrat jumătate din numărul intrărilor ilegale raportate de Italia între 2021 și 2026.
Premierul spaniol a subliniat, de asemenea, că nu este pentru prima dată când migranții sunt folosiți ca instrument de presiune împotriva unor state europene. El a amintit tentativa Belarusului din 2021 de a destabiliza Uniunea Europeană prin facilitarea trecerii migranților către Polonia și mai multe state baltice.
Sánchez a susținut că statele membre care au sprijinit propunerea de suspendare a Spaniei au fost motivate de „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice”.
„În contextul internațional actual, Uniunea Europeană nu își poate permite acest tip de reacție egoistă, polarizantă și ilegală”, a scris premierul spaniol.
Scrisoarea cu ton ferm transmisă de Sánchez evidențiază tensiunile tot mai mari dintre guvernul de la Madrid și numeroși lideri europeni care au susținut ideea unei excluderi temporare a Spaniei din spațiul Schengen.
