Cât de utile vor fi rachetele cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. Verdictul experților nu va fi pe placul Kievului

În schimb, decizia americanilor ar putea veni prea târziu pentru a mai putea schimba cursul războiului, sunt de părere analişti consultaţi de Reuters.

Cu două luni înainte de a-şi părăsi funcţia, preşedintele Joe Biden a ridicat unele restricţii care au împiedicat Kievul să utilizeze armele furnizate de SUA pentru lovituri mai adânci pe teritoriul Rusiei, într-o schimbare majoră de politică. Informaţia a venit pe surse, nefiind până acum confirmată oficial şi este posibil nici să nu fie.

Analiştii militari spun că impactul pe câmpul de luptă, unde Ucraina este de luni de zile în defensivă, va depinde de ce limite au rămas. Dar, în timp ce schimbarea ar putea consolida operaţiunea din Kursk, este puţin probabil să fie o schimbare de ansamblu.

„Decizia vine târziu şi, la fel ca alte decizii în acest sens, ar putea fi prea târziu pentru a schimba în mod substanţial cursul luptelor”, a declarat Michael Kofman, senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace din Washington. „Atacurile cu rază lungă de acţiune au fost întotdeauna o piesă a puzzle-ului şi au fost supraîncărcate cu aşteptări în acest război”, adaugă expertul.

Citește și

Fost consilier pentru securitate din SUA, despre rachetele cu rază lungă: Este o decizie corectă, dar mă tem că e prea târziu

„Oricât aș detesta un personaj”. CTP și-a ales „câștigătorul detașat” al dezbaterii candidaților la alegerile prezidențiale

De asemenea, nu există nicio modalitate de a şti cât timp va dura noua politică. Aceasta a fost criticată de Richard Grenell, unul dintre cei mai apropiaţi consilieri de politică externă ai preşedintelui ales Donald Trump, care îl va înlocui pe Biden la 20 ianuarie. Trump a criticat mult timp amploarea ajutorului american acordat Kievului şi a promis să pună capăt rapid războiului, fără a spune cum.

Când vor folosi trupele Kievului rachete ATACMS

Ucraina a făcut lobby pentru această schimbare timp de luni întregi, argumentând că incapacitatea sa de a lovi zone din interiorul Rusiei şi, în special, baze aeriene militare care găzduiesc avioane de război implicate în lovituri asupra Ucrainei, a reprezentat un handicap major.

Forţele ruse, care se află în ofensivă de mai bine de un an, au avansat cu cel mai rapid ritm din 2022 în estul Ucrainei şi au exercitat presiuni în nord-est şi sud-est.

Rusia spune că Ucraina nu poate lansa rachetele către ţinte din interiorul Rusiei fără ajutor direct din partea aliaţilor NATO, numind acest lucru o escaladare majoră. Luni, Kremlinul a declarat că o astfel de decizie ar însemna că Statele Unite sunt direct implicate în conflict.

Primele lovituri ucrainene ar putea avea loc în zilele următoare şi probabil vor fi efectuate cu ajutorul rachetelor ATACMS, care au o rază de acţiune de până la 306 km, potrivit Reuters.

O tactică de tergiversare controversată

Un oficial din domeniul apărării din Europa Centrală a declarat pentru Reuters că loviturile vor oferi Kievului o şansă mai mare de a se apăra de atacurile aeriene, dar nu vor schimba decisiv conflictul în favoarea Ucrainei. Rusia a mutat deja multe dintre mijloacele sale aeriene dincolo de raza de acţiune a armelor occidentale în Ucraina, a declarat oficialul, deşi raza de acţiune ar acoperi un teren dincolo de zona Kursk ocupată de Ucraina.

Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că „nu deschide şampania încă”, deoarece nu se ştie câte rachete au ucrainenii şi dacă au suficiente pentru a avea impact pe câmpul de luptă.

Decizia de a autoriza loviturile după luni de zile de lobby ucrainean urmează un model repetat de-a lungul războiului, administraţia Biden încercând să găsească un echilibru între sprijinul său pentru Ucraina şi îngrijorarea cu privire la escaladare.

Anterior, Washingtonul a ezitat luni de zile înainte de a aproba furnizarea de rachete cu rază lungă de acţiune, tancuri şi avioane Ucrainei.

Unii analişti militari spun că astfel de întârzieri au dat Moscovei timp să îşi revină după primele eşecuri şi să consolideze apărarea teritoriului ocupat, contribuind la eşecul contraofensivei ucrainene majore de anul trecut.

Ucraina este sub presiune

Posibilitatea de a ataca teritoriul rus cu rachete ATACMS ar putea avea cel mai direct impact în Kursk, unde Ucraina încearcă să menţină un teritoriu mic pe care l-a capturat, după primul său atac transfrontalier major, în august. Teritoriul rusesc ar putea fi o monedă de schimb în orice negocieri după ce Trump va ajunge la Casa Albă.

Kievul susţine că Rusia a mobilizat 50.000 de soldaţi pentru a încerca să recucerească teritoriul din Kursk şi că a desfăşurat 11.000 de nord-coreeni, dintre care unii s-ar fi alăturat deja luptei. Rusia nu a confirmat şi nici nu a infirmat desfăşurarea.

„Rachetele ATACMS pot menţine în pericol ţinte ruseşti şi nord-coreene de mare valoare. Acest lucru ar ajuta forţele ucrainene să apere reduta Kursk, care este sub presiune”, a declarat Kofman.

Rob Lee, senior fellow la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia, a declarat că ar fi dificil pentru Ucraina să îşi menţină poziţia în Kursk pe termen lung, dar soarta sa acolo va depinde de resurse. „Ucraina a angajat acolo unele dintre cele mai bune unităţi ale sale, astfel încât ar putea fi capabilă să reziste o perioadă de timp dacă va continua să primească suficientă muniţie şi înlocuitori în luptă”, a spus el.

Cât vor conta rachetele ATACMS

Analistul militar de la Kiev, Serhii Kuzan, a declarat că există o serie de ţinte în Rusia, la o adâncime de până la 500 km de Ucraina, pe care forţele Kievului le consideră prioritare, dar multe dintre acestea ar fi încă în afara razei de acţiune a ATACMS.

Franţa şi Marea Britanie nu au precizat dacă îi vor urma pe americani permiţând Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP, care au o rază de acţiune de 250 km.

„Rusia poate doborî Storm Shadow şi ATACMS, astfel încât mărimea salvei ce poate fi lansată este, de asemenea, un aspect important”, a subliniat Lee.

Luni, pe străzile din Kiev, sentimentul general era că decizia va ajuta, dar că a venit mult prea târziu. „Acest lucru ar fi trebuit să fie folosit fie ca măsură preventivă, fie ca reacţie bruscă în februarie sau martie 2022. Acum nu joacă un rol important”, a declarat Olga Koroviaciuk, o tânără de 21 de ani.

Articol recomandat de sport.ro

”Scandalos!” Kosovarii au ”explodat” după ce au văzut ce scrie în raportul meciului România - Kosovo