Buncăr antiatomic redeschis în Rusia. La ce va fi folosită construcția înfiorătoare

×
Codul embed a fost copiat

Un buncăr antiatomic de pe vremea Uniunii Sovietice a devenit obiectiv turistic.

Are numărul 703 şi este în adâncurile Moscovei, iar cândva era păzit cu mare atenţie şi era îngrijit, pentru a primi imediat demnitarii în caz de război nuclear.

Acum este aproape părăsit şi arată dezolant. Această imagine nu îi descurajează însă pe turiştii veniţi să vadă unul dintre marile secrete ale Uniunii Sovietice.

Turiştii care intră în subsolul întunecat şi sordid sunt întâmpinaţi de şuierul terifiant al unei sirene, care aminteşte de alarma care anunţa un bombardament atomic. Demnitarii erau conduşii printr-un tunel până în buncărul de maximă securitate.

Bărbat: „Ceea ce vedem acum este intrarea principală în acest loc, prima frontieră, o uşă rezistentă la explozii, care este proiectată în aşa fel că în cazul unei explozii nucleare în oraş, casa care maschează intrarea să fie demolată, iar valul de şoc care intră aici, să fie oprit de această uşă grea de zece tone."

Citește și
Suzanne Eaton, descoperită moartă în Creta
Cadavrul unei cercetătoare din SUA, găsit într-o peșteră din Creta. Cum a fost ucisă
Ce a pățit jurnalista care a filmat ultimele imagini cu Aleksei Navalnîi în viață

Buncărul are o suprafaţă de o mie de metri pătraţi şi este la 43 de metri adâncime. Multe dintre dotările sale sunt din anii '50, atunci când a fost construit.

Bărbat: „Acesta este panoul central de comandă pentru toate sistemele buncărului, aşa încât ventilaţia, scurgerea şi încălzirea sau răcirea aerului erau controlate de aici, tot ce era necesar pentru susţinerea condiţiilor de viaţă pe timp de pace era controlat de aici."

Iar dacă era un atac nuclear, cei care aveau privilegiul de a se adăposti în acest adăpost subteran puteau fi siguri că vor supravieţui câţiva ani, până când nivelul radiaţiilor de la suprafaţă ar fi trebuit să scadă. Dar se pare că buncărul nu era utilizabil pe perioade foarte lungi.

Bărbat: „Se credea că în astfel de buncăre, oamenii puteau supravieţui câţiva ani, timp în care mutanţii alergau la suprafaţă prin deşertul radioactiv. De fapt, nu este adevărat. Buncărele strategice sunt proiectate pentru cel mult câteva săptămâni de viaţă, până când nivelul radiaţiilor de la suprafaţă se reduce, după care trebuie să urci la suprafaţă, să evacuezi bunurile materiale şi să începi să îți duci viaţa mai departe."

Întregul complex este înconjurat de apă, de sol îmbibat cu apă, aşa că administratorul buncărului îl compară cu un submarin. Iar pentru norocoşii turişti străini sau ruşi ajunşi în acest loc, până de curând secret, senzaţia este asemănătoare unei călătorii în trecut.

Bărbat: „Te afli ca în mijlocul unui război rece secret, cred că din perioada anilor '60. Pentru oamenii din Chile sau din Occident acest lucru este de necrezut."

Bărbat: „Îmi dă un sentiment de siguranţă, deşi înţeleg că subiectul nu este unul foarte drăguţ, dar îmi place, mă simt mai în siguranţă ştiind că avem astfel de lucruri, că avem posibilitate să ne ascundem în caz că se întâmplă ceva."

În buncăr mai sunt depozitate şi documente secrete ale regimului de la Moscova, dar şi acte care au fost declasificate, aşa cum este Pactul Ribbentrop-Molotov, susţine directorul buncărului transformat în muzeu.

Iar cei care au locuit zeci de ani deasupra buncărului nu au avut idee despre existenţa acestuia. Au aflat că locuiau deasupra unui astfel de sistem abia când locul ultrasecret a fost deschis pentru vizitare.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Nici Charleston, nici Stuttgart: unde ar putea juca Simona Halep al doilea turneu la revenirea în tenis
Nici Charleston, nici Stuttgart: unde ar putea juca Simona Halep al doilea turneu la revenirea în tenis
Citește și...
Misterul furnicilor care au supravieţuit fără hrană într-un buncăr nuclear din 1992 şi până azi
Misterul furnicilor care au supravieţuit fără hrană într-un buncăr nuclear din 1992 şi până azi

Sute de mii de furnici lucrătoare care au căzut într-un buncăr nuclear din vestul Poloniei și s-a pierdut de colonie, au supraviețuit ani întregi, după ce au mâncat corpurile celor moarte.

Cadavrul unei cercetătoare din SUA, găsit într-o peșteră din Creta. Cum a fost ucisă
Cadavrul unei cercetătoare din SUA, găsit într-o peșteră din Creta. Cum a fost ucisă

O cercetătoare americană a fost ucisă în Creta. Cadavrul ei a fost descoperit într-o peștera folosită ca buncăr de naziști  în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Autoritățile grecești au demarat o anchetă. 

Cercetătoare americană, ucisă în Creta. Cum a fost găsită femeia
Cercetătoare americană, ucisă în Creta. Cum a fost găsită femeia

Cercetătoarea americană Suzanne Eaton, al cărei corp neînsuflețit a fost găsit într-un fost buncăr nazist pe insula Creta, a fost ucisă, a anunţat joi poliţia greacă.

Unul dintre cele mai bine păstrate secrete militare din Europa. Imagini din buncărul lui Tito
Unul dintre cele mai bine păstrate secrete militare din Europa. Imagini din buncărul lui Tito

La o oră de Sarajevo, ascuns sub un munte, se afla un buncăr nuclear, uriaș, construit pentru adăpostul liderului iugoslav - Tito.

Recomandări
Localnicii din Brăila povestesc îngroziți incidentul cu drona militară căzută lângă oraș: „Un huruit și pe urmă buuuuum!”
Localnicii din Brăila povestesc îngroziți incidentul cu drona militară căzută lângă oraș: „Un huruit și pe urmă buuuuum!”

Este alertă în Brăila, după ce o dronă militară s-ar fi prăbușit, joi seară, pe un câmp, la câțiva kilometri de oraș.

Primele imagini cu rămășițele dronei căzute în Brăila. Ce este înscripționat pe ele | FOTO
Primele imagini cu rămășițele dronei căzute în Brăila. Ce este înscripționat pe ele | FOTO

Au apărut primele imagini cu rămășițele dronei militare care s-a prăbușit în Brăila, în Insula Mare.  

20 de ani de la aderarea României la NATO, „cea mai puternică alianţă politico-militară din lume”
20 de ani de la aderarea României la NATO, „cea mai puternică alianţă politico-militară din lume”

S-au împlinit 20 de ani de la aderarea României la NATO, iar responsabilii Apărării și politicienii s-au întrecut în mesaje care evidențiază garanțiile de securitate pe care ni le oferă Alianța în contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina.