Potrivit armatei americane, luni au traversat strâmtoarea mai multe vase comerciale sub pavilion american. În schimb, presa de stat de la Teheran susține că forțele iraniene ar fi tras două rachete pentru a împiedica un distrugător american să intre în strâmtoare.
Surse de la Washington spun că distrugătorul nu a fost lovit. În schimb, Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat trei rachete lansate din Iran.
Comandamentul Central al armatei americane a precizat că 15.000 de militari, distrugătoare cu rachete ghidate și peste 100 de aeronave sunt implicate începând de luni în "Proiectul Libertate". Ar fi un gest umanitar în beneficiul vaselor blocate în regiune de peste două luni.
„Sunt nave provenite din zone ale lumii care nu sunt în niciun fel implicate în ceea ce se întâmplă în prezent în Orientul Mijlociu. (...) vom depune toate eforturile pentru a scoate navele și echipajele în siguranță din strâmtoare”, a explicat președintele american.
Drept răspuns, un oficial de la Teheran a avertizat că planul încalcă acordul de încetare a focului, iar două ore mai târziu agenția de presă FARS a anunțat că o navă americană de luptă ar fi fost lovită de două rachete iraniene, în timp ce încerca să forțeze intrarea în strâmtoare.
Blocada și contrablocadă actuale amintesc de un alt moment în care Marina americană a ajutat petrolierele să treacă prin Golful Persic plin de mine.
Jon Gambrell, The Associated Press: „S-a întâmplat în așa-numitul „război al petrolierelor”, în 1987 și 1988, când americanii au escortat petrolierele kuweitiene. S-a petrecut în contextul în care Iranul era prins de mulți ani într-un război cu Irakul, care a început să atace instalații și petroliere iraniene. Teheranul a ripostat atacând vase irakiene și alte nave ale statelor din Golf. În cursul „războiului petrolierelor”, au fost nave lovite de mine, iranienii au lansat rachete. Dar marina americană a reușit să scoată cu bine din zonă zeci de convoaie de petroliere. Dar acum situația este mult diferită, Iranul deține rachete și drone sofisticate, precum și ambarcațiuni mici și rapide, pe care le-a folosit deja pentru a prelua controlul asupra unor nave. O altă diferență este că acum SUA sunt parte beligerantă a războiului cu Iranul”.
Jason Crow, congresman democrat: „Cam toată discuția despre Iran se referă la tactică. Să instituim blocadă? Cum contracarăm dronele? Cine își trece petrol prin strâmtoare? Dar care este strategia? Am cheltuit mii de miliarde în Irak și Afganistan ca să-i înlocuim pe talibani cu...talibani și pe Saddam Hussein cu ISIS. Nu ne pricepem deloc să ieșim din aceste războaie și să punem în aplicare decizii strategice în Orientul Mijlociu. Iar ce se întâmplă acum e încă o dovadă”.
Pe de altă parte, negocierile dintre Washington și Teheran continuă telefonic, prin intermediul mediatorilor pakistanezi. În weekend, Iranul a transmis Statelor Unite un plan de pace în 14 puncte. Aparent, propunerea Teheranului e departe de ceea ce și-ar dori Trump, mai ales că problema uraniului îmbogățit nu e abordată deloc.
Reuniți la Erevan, liderii europeni au analizat variante de intervenție pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Nu vom participa la nicio operațiune în forță în cadrul unui mandat care pentru noi rămâne neclar. Tocmai de aceea am stabilit o misiune ad hoc la care încă lucrăm. Planurile militare au fost întocmite la Londra, dar noi încă sperăm într-o coordonare între Iran și SUA pentru redeschiderea strâmtorii. Asta ar fi unica soluție durabilă”.
Mark Rutte, NATO: „Văd tot mai multe state europene care își poziționează în zonă logistică esențială și alte elemente de sprijin, precum detectoare de mine și dragoare de mine, deci pentru următoarea fază suntem pregătiți”.
Uniunea Europeană desfășoară încă din februarie 2024 o operațiune militară de protecție a traficului naval în Marea Roșie, ca răspuns la atacurile militanților Houthi din Yemen.
