Evoluția este alimentată de impactul major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale de materii prime, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale.
În ansamblu, materiile prime ar putea înregistra un avans de 16% în acest an, susținut de scumpirea energiei și a îngrășămintelor, dar și de atingerea unor niveluri record pentru mai multe metale esențiale.
Efecte în lanț asupra economiei globale
Analiza evidențiază consecințe ample asupra economiei globale, de la încetinirea dezvoltării economice până la impact asupra pieței muncii.
Atacurile asupra infrastructurii energetice și perturbarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz — rută vitală pentru aproximativ 35% din comerțul maritim global cu petrol — au provocat cel mai sever șoc de aprovizionare cu țiței din istorie, cu o reducere inițială de circa 10 milioane de barili pe zi.
Chiar și după o ușoară stabilizare, prețul petrolului Brent era, la jumătatea lunii aprilie, cu peste 50% mai mare decât la începutul anului. Estimările indică o medie de 86 de dolari pe baril în 2026, comparativ cu 69 de dolari în 2025, în scenariul în care perturbările majore se diminuează în luna mai, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz revine treptat la normal până la finalul anului.
În cazul unei escaladări a conflictului, prețul petrolului ar putea urca până la o medie de 115 dolari pe baril în 2026.
„Războiul afectează economia globală în valuri: mai întâi prin scumpirea energiei, apoi a alimentelor și, în final, prin inflație mai ridicată, care antrenează dobânzi mai mari și costuri crescute ale datoriei”, a explicat Indermit Gill, economist-șef al Băncii Mondiale.
În economiile emergente, inflația este estimată la 5,1% în 2026, peste nivelul anticipat anterior și în creștere față de 4,7% anul trecut. În același timp, ritmul de creștere economică ar putea încetini la 3,6%.
Populațiile vulnerabile, cele mai afectate
Cele mai dure efecte vor fi resimțite de populațiile cu venituri reduse și de economiile în curs de dezvoltare, unde o pondere mai mare din venituri este destinată alimentelor și energiei, pe fondul unor niveluri deja ridicate ale datoriei publice.
Prețurile îngrășămintelor sunt prognozate să crească cu 31% în 2026, inclusiv o majorare de 60% pentru uree. Această evoluție ar putea limita accesul fermierilor la inputuri esențiale și ar afecta producțiile agricole viitoare.
Potrivit World Food Programme, până la 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în insecuritate alimentară severă dacă conflictul se prelungește.
Metalele, la maxime istorice
Metalele de bază, precum aluminiul, cuprul și staniul, sunt așteptate să atingă niveluri record, pe fondul cererii crescute din industrii precum centrele de date, vehiculele electrice și energia regenerabilă.
În același timp, metalele prețioase continuă să se aprecieze puternic, cu o creștere medie estimată de 42% în acest an, pe fondul incertitudinilor geopolitice.
Raportul subliniază că volatilitatea prețurilor petrolului în perioade de tensiuni geopolitice este de aproximativ două ori mai mare decât în perioadele stabile. Mai mult, o scădere de 1% a producției poate determina, în medie, o creștere de 11,5% a prețurilor.
Aceste efecte se propagă rapid și către alte piețe, inclusiv gazele naturale și îngrășămintele, amplificând riscurile pentru securitatea alimentară și eforturile de reducere a sărăciei.
