În ultimii ani, diferite zone ale coastelor europene s-au confruntat cu episoade de poluare și alerte sanitare care au determinat restricționarea accesului la mare, pe fondul temperaturilor tot mai ridicate ale apei și al presiunii turistice în creștere.
„Marea Mediterană ne arată cum arată o lume mai fierbinte”, declară Hatim Aznague, analist pentru Proiecte, Acțiune Climatică și Reziliență Energetică în cadrul Uniunii pentru Mediterană, într-un interviu acordat Euronews. „Țările care împart această mare pot alege, în continuare, să împartă și soluția.”
Amenințarea reprezentată de „bacteria care mănâncă carnea”
O preocupare deosebită o reprezintă bacteria Vibrio, cunoscută popular drept „bacteria care mănâncă carnea”. Este un microorganism acvatic care trăiește în mod natural în apele marine și salmastre, în special în zonele în care râurile se varsă în mare.
Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), „Vibrio este o bacterie acvatică ce poate fi găsită în fructele de mare”, iar anumite tulpini pot provoca afecțiuni care variază de la gastroenterită până la infecții grave și chiar letale.
Cele mai importante specii întâlnite în Europa sunt Vibrio vulnificus, Vibrio parahaemolyticus și anumite variante ale Vibrio cholerae. EFSA avertizează că aceste bacterii pot provoca infecții prin consumul de fructe de mare crude sau prin contactul apei marine cu răni deschise.
„Bacteriile nu sunt povestea; ele sunt mesagerii. Povestea este o mare dezechilibrată de căldură și poluare”, spune Hatim Aznague, analist al Uniunii pentru Mediterană
„Vibrio este o rudă apropiată a bacteriei care provoacă holera, deși cele două microorganisme provoacă boli foarte diferite”, explică organizația Gavi. „În cazurile severe, infecția poate declanșa fasceită necrozantă, în care țesuturile din jurul rănii se distrug rapid. Bacteria poate pătrunde și în sânge, provocând sepsis, iar în unele cazuri pacienții necesită amputarea membrului afectat.”
În plus, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat asupra unui „risc crescut de infecții cu Vibrio pe tot parcursul sezonului estival”, în special în timpul valurilor de căldură – precum cel așteptat în Europa în luna iunie – și în apele costiere puțin adânci. Riscul nu este doar unul sanitar, ci și ecologic: aceste bacterii prosperă în medii în care echilibrul natural al ecosistemului marin a fost perturbat.
Marea Mediterană, o „avanpremieră” a schimbărilor climatice
Acest fenomen este deosebit de evident în Marea Mediterană, considerată de oamenii de știință una dintre regiunile cele mai vulnerabile la încălzirea globală. Aznague, specialist în politici climatice și energetice, avertizează că fenomenul nu este unul izolat, ci structural.
„Este important să subliniem că Mediterana nu este doar o victimă a schimbărilor climatice, ci o prevestire a lor. Este una dintre mările care se încălzesc cel mai rapid de pe planetă.”
Analistul subliniază că temperaturile tot mai ridicate ale apei, combinate cu poluarea și cu scăderea salinității în zonele de coastă, creează condițiile ideale pentru proliferarea agenților patogeni.
„Apa mai caldă, mai ales acolo unde este mai puțin sărată – la gurile de vărsare ale râurilor și în lagunele pe care acestea le formează – devine un mediu tot mai favorabil bacteriilor patogene.”
Rapoarte recente, inclusiv cel al EFSA, avertizează că „prevalența bacteriilor Vibrio în fructele de mare este de așteptat să crească atât la nivel mondial, cât și în Europa din cauza schimbărilor climatice”, în special în apele cu salinitate redusă și în estuare. Mediterana, supusă unei presiuni turistice intense și unor temperaturi aflate într-o creștere rapidă, devine astfel un punct-cheie al acestei transformări biologice. Spania a închis, deja, mai multe plaje din cauza pericolului.
Mediterana este cea mai vizitată regiune turistică din lume, ceea ce amplifică impactul oricărei închideri temporare. Hotelurile, restaurantele și economiile locale depind în mod direct de stabilitatea litoralului, care este acum amenințată de fenomene biologice tot mai frecvente.
Potrivit EFSA, creșterea temperaturilor și fenomenele meteorologice extreme multiplică zonele cu risc ridicat, iar rezistența la antimicrobiene detectată la unele tulpini de Vibrio adaugă un nou motiv de îngrijorare pentru sănătatea publică.
Pentru Uniunea pentru Mediterană, problema nu mai aparține viitorului schimbărilor climatice, ci prezentului lor. Această mare funcționează ca un termometru global pentru ceea ce s-ar putea întâmpla în alte regiuni ale lumii în deceniile următoare.
În acest context, bacteria Vibrio nu mai este doar o amenințare sanitară în creștere, ci și un indicator al unui ecosistem marin care se schimbă cu o viteză amețitoare.
