Avertismentul rușilor pentru occidentali: Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat
Planurile pentru invazia rusă din Ucraina au fost puse la punct de Serviciul rus de Informații, nu de generalii armatei, susține publicația Wall Street Journal.
Potrivit unor surse de la Kremlin, Vladimir Putin nu avea încredere în armată și nu i-a informat despre invazie nici pe colaboratorii săi principali, cum ar fi purtătorul de cuvânt Dimitri Peskov, sau ministrul de externe Serghei Lavrov.
Potrivit jurnaliștilor americani, Putin este tot mai izolat și se întâmplă frecvent să ia decizii peste capul comandanților săi militari, discutând direct cu ofițerii din prima linie.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
Rusia nu dă niciun semn că ar fi deschisă la negocieri, iar propaganda rusă continuă ofensiva față de Occident.
Un videoclip apărut pe Russia Today, una dintre principalele platforme de propagandă ale Kremlinului în Vestul Europei, spune povestea unei familii occidentale pe parcursul a trei ani. În 2021, Crăciunul e unul feeric. În 2022, însă, fără gazul și petrolul rusesc, oamenii sunt nevoiți să obțină curent electric prin metode neconvenționale.
Clipul se încheie cu un avertisment pentru occidentali: Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat, dacă Europa continuă să susțină eforturile de război ale Ucrainei.
Numai că rușii au parte de propriile probleme economice. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat, vineri, că țara sa preferă să reducă producția de petrol, decât să accepte plafonarea prețului impusă de Uniunea Europeană.
Alexander Novak, vicepremier rus: "La începutul noului an, s-ar putea să reducem producția cu 500 până la 700.000 de barili pe zi. Asta înseamnă aproximativ 5-7% pentru noi. E o cantitate mică, dar există acest risc".
În plus, la Moscova au apărut zvonuri potrivit cărora guvernul are de gând să transforme depozitele bancare ale populației în obligațiuni de stat, pentru a obține fonduri pentru finanțarea războiului. Unii analiști se așteaptă ca în zilele următoare tot mai mulți ruși să încerce să-și scoată banii din bănci.
În acest timp, luptele continuă în estul Ucrainei.
În Harkov, locuitorii care au mai rămas sunt deciși să nu-și părăsească locuințele, chiar dacă riscă în fiecare zi să-și piardă viața în bombardamente sau din cauza frigului. Cei care nu au căldură acasă găsesc refugiu în corturi încălzite, puse la dispoziție de autorități.
Ihor Deshpetko, 44 years-old, rezident din Harkov: "Unii oameni au deja încălzire, dar la mine în casă nu e căldură. Din păcate, încălzirea nu o să mai meargă până la sfârșitul iernii".
La marginea Harkovului există un așa-zis cimitir unde sunt depozitate resturile rachetelor rusești care au căzut asupra orașului de la începutul războiului și până acum. Ucrainenii le păstrează ca dovezi ale crimelor de război rusești.
Dmytro Chubenko, purtătorul de cuvânt al Procuraturii din regiunea Harkiv: "Aceste muniții au ucis sute de oameni din oraș. În total, sunt 1700 de localnici care și-au pierdut viața în Harkov și în regiune. 44 dintre ei sunt copii".
Rușii susțin că România se numără printre țările care au donat cele mai multe arme Ucrainei
Pe de altă parte, rușii sunt convinși că România se numără printre statele care au donat cele mai multe ajutoare militare Ucrainei, potrivit șefului Statului Major al armatei ruse.
Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse: "În total, ajutorul financiar străin acordat Ucrainei se ridică la aproape 100 de miliarde de dolari. În ceea ce privește armamentul, contribuția cea mai semnificativă au avut-o Statele Unite, Marea Britanie, Polonia și România".
De la Kremlin, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a respins, vineri, un plan de pace la care lucrează Ucraina și a transmis că Moscova nu are habar de așa ceva.
Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: "L-am auzit pe președintele Zelenski vorbind despre diverse etape și despre un plan de pace. Președintele Zelenski nu reușește să ia în calcul realitățile zilei. Putem spune că am obținut rezultate semnificative în demilitarizarea Ucrainei".
Este așteptată o nouă ofensivă puternică a rușilor în Ucraina
Experții occidentali sunt de părere că Rusia intenționează să facă încă un efort ofensiv major în Ucraina, în primele luni ale anului viitor. Acesta ar fi rostul exercițiilor militare din Belarus, iar președintele Putin așteaptă să vadă cum vor decurge ostilitățile, înainte să accepte unele discuții de pace.
Într-o vizită la un centru de expoziții din Moscova, președintele rus a citit câteva dorințe de sărbători de la copiii ruși, despre care a spus că le va transforma în realitate. Întâmplător sau nu, mulți dintre copii erau din regiunile ocupate ale Ucrainei.
Vladimir Putin, președintele Rusiei: "Alexandr Tihorenko își dorește să viziteze Crimeea și casa lui Moș Gerilă. E din regiunea Zaporojie, 8 ani.
Oleg Șmeliov își dorește să viziteze o academie militară a forțelor armate. E din regiunea Stavropol și are 6 ani. Minunat. Cred că o să le îndeplinim dorințele la toți și asta cât mai repede".
De la bradul de sărbători, liderul rus a plecat la o fabrică de blindate, unde a dat asigurări că industria rusă de armament va oferi trupelor de pe front echipamentele de care au nevoie.