Avertismentul lui Lukașenko: Dacă Rusia ar fi forțată prea mult s-ar ajunge la o „apocalipsă nucleară”

"O vorbă necugetată, o singură mişcare ar putea provoca un conflict armat, până la utilizarea armelor nucleare", a declarat Lukaşenko, un aliat-cheie al preşedintelui rus Vladimir Putin, la Congresul Adunării Populare a întregului Belarus.

Adunarea Populară a întregului Belarus, cel mai înalt organism constituţional al ţării, format din circa 1.200 de delegaţi, urmează să aprobe un concept de securitate naţională actualizat şi o doctrină militară pentru Belarus, care descriu extinderea NATO în fosta Europă de Est comunistă ca fiind un pericol pentru pace. Moscova are un punct de vedere similar.

Lukaşenko a avertizat că, în cazul unei creşteri a tensiunilor interne în Rusia, Moscova ar putea să folosească întregul arsenal. "Asta va fi apocalipsa", a declarat Lukaşenko, a cărui realegere în 2020 nu a fost recunoscută de SUA şi de Uniunea Europeană, după proteste inedite în masă în Belarus de contestare a alegerii sale într-un scrutin considerat de opoziţie ca fiind fraudat de către regim.

Conflictul din Ucraina, vecinul sudic al Belarusului, reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale, a declarat Lukaşenko, acuzând Occidentul că ar încerca să atragă Minskul în acest război.

Deşi Belarusul nu a intervenit direct de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, teritoriul său a fost folosit ca zonă de desfăşurare pentru forţele ruse. De pe teritoriul belarus, Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina din direcţia nordică, iar între timp Moscova a amplasat arme nucleare tactice în Belarus.

În acelaşi timp, Aleksandr Lukaşenko a declarat că Moscova nu se va retrage din zonele pe care le-a ocupat în Ucraina. "Ruşii nu vor dispărea din Crimeea (anexată în 2014) sau din regiunile estice" ale Ucrainei (Doneţk şi Lugansk, anexate în 2022), a spus el. Rusia a mai anexat şi regiunile Zaporojie şi Herson, în sudul Ucrainei, în septembrie acelaşi an, însă, în afară de Crimeea, controlează doar parţial aceste regiuni.

În opinia sa, aceasta înseamnă că a venit timpul pentru discuţii. "Dacă Ucraina vrea să supravieţuiască în calitate de stat, Moscova şi Occidentul ar trebui să cadă de acord asupra unei remize", a spus el.

Liderii ucraineni insistă însă că războiul va continua până când forţele ruse se vor retrage de pe întregul teritoriu ucrainean, inclusiv din Peninsula Crimeea, în timp ce Moscova susţine că Kievul trebuie să accepte "situaţia din teren", adică anexarea celor cinci regiuni.

Totodată, preşedintele belarus a afirmat că ţara sa se confruntă cu ameninţări grave, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, care au determinat-o să îşi schimbe postura de securitate şi să permită Rusiei să amplaseze zeci de arme nucleare tactice pe teritoriul său, potrivit Reuters.

Agenţia rusă de presă TASS l-a citat pe Lukaşenko afirmând că zeci de arme nucleare tactice ruseşti au fost desfăşurate în Belarus în baza unui acord pe care el şi Putin l-au anunţat anul trecut - prima dată când Rusia a desfăşurat rachete nucleare într-o altă ţară din epoca sovietică.

Lukaşenko a spus, fără a furniza dovezi, că opoziţia din Belarus plănuia să cucerească un district din vestul ţării şi să solicite sprijinul trupelor NATO - o afirmaţie respinsă de opoziţie ca fiind ridicolă.

În cadrul aceleiaşi reuniuni, Ivan Tertel, şeful serviciului de securitate KGB din Belarus, a declarat că agenţii săi au dejucat atacuri asupra capitalei Minsk cu drone lansate din Lituania, membră a NATO, care a negat organizarea unui astfel de atac.

Tertel a mai spus că securitatea belarusă lucrează zilnic pentru a zădărnici ceea ce el a numit încercări constante de a introduce ilegal arme în Belarus din Ucraina "pentru a efectua atacuri teroriste şi de sabotaj".

"Cred că este sarcina unui psihoterapeut să comenteze despre Lukaşenko, pentru că el trăieşte în propria lume. Se pare că pierde legătura cu realitatea", a declarat Franak Viacorka, unul dintre principalii consilieri ai liderei opoziţiei în exil Svetlana Tihanovskaia.

"Acest Congres a fost o încercare disperată de a-i restabili încrederea pe plan intern, dar şi de a arăta lumii din afară că încă mai are susţinători. Bineînţeles că cea mai uşoară cale de a uni susţinătorii în jurul său este de a crea sentimentul unui inamic extern", a declarat el pentru Reuters.

Întrebat despre afirmaţia şefului KGB potrivit căreia Belarusul ar fi zădărnicit atacuri cu drone lansate din Lituania, adjunctul ministrului polonez al apărării, Cezary Tomczyk, a avertizat împotriva căderii în cursa a ceea ce a numit propagandă belarusă şi rusă.

"Aceşti oameni fac totul pentru a destabiliza Uniunea Europeană şi NATO. Fiecare mesaj din partea Federaţiei Ruse sau din partea Belarusului trebuie tratat ca un element de propagandă, nu ca un element factual", a declarat el într-o conferinţă de presă la Varşovia.

Articol recomandat de sport.ro

Contra curentului! Cu ce echipă din România ține Codruța Filip: ”Sunt fidelă, indiferent de vremuri”