Autorităţile din Suedia au deschis o anchetă pentru sabotaj după secţionarea a două cabluri din Marea Baltică
Două cabluri de telecomunicaţii au fost avariate în Marea Baltică în 48 de ore, unul între Finlanda şi Germania şi celălalt între Suedia şi Lituania, trezind suspiciuni de sabotaj ca parte a "războiului hibrid" al Rusiei, transmite marţi AFP.
O anchetă pentru sabotaj în legătură cu cele două cabluri avariate a fost deschisă de Suedia, cu sprijinul Germaniei.
C-Lion1, un cablu submarin cu o lungime de 1.172 kilometri care leagă capitala finlandeză Helsinki de portul Rostock la Marea Baltică din nord-estul Germaniei, a fost tăiat luni, potrivit operatorului său, grupul de tehnologie finlandez Cinia.
Ruptura, localizată la sud de insula Öland, în apele suedeze, la aproximativ 700 km de Helsinki, a dus la întreruperea tuturor conexiunilor de fibră optică ale acestui cablu.
"Acest tip de ruptură nu se produce în aceste ape fără un impact extern", a adăugat grupul Cinia.
Poliţia finlandeză a deschis, de asemenea, o anchetă.
Suedia şi Lituania, după Finlanda şi Germania luni, s-au declarat "profund îngrijorate" de ruperea cablului care leagă cele două ţări.
"Situaţiile de acest tip trebuie evaluate ţinând cont de ameninţarea tot mai mare pe care Rusia o reprezintă în vecinătatea noastră", au spus miniştrii apărării din cele două ţări, menţionând "un număr tot mai mare de activităţi hibride în Europa".
Încă de luni seară, miniştrii de externe german şi finlandez, Annalena Baerbock şi Elina Valtonen, au discutat despre ameninţarea rusă. "Securitatea noastră europeană nu este ameninţată doar de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ci şi de războaiele hibride purtate de actori rău intenţionaţi", au estimate ele, adăugând că "un astfel de incident trezeşte imediat suspiciunea de daune cauzate în mod intenţionat".
Ţările europene folosesc din ce în ce mai mult termenul de "război hibrid" pentru a descrie acţiunile menite să le producă daune desfăşurate de Moscova după invazia din Ucraina în 2022.
Duminică dimineaţă, un alt cablu de telecomunicaţii, Arelion, care leagă insula suedeză Gotland de Lituania, a fost şi el avariat, a explicat marţi Audrius Stasiulaitis, purtătorul de cuvânt al filialei lituaniene a operatorului suedez Telia. Traficul de internet a fost redirecţionat prin alte legături internaţionale.
"Putem confirma că întreruperea traficului de internet nu a fost cauzată de o defecţiune a echipamentului, ci de deteriorarea materială a cablului de fibră optică", a afirmat acesta, precizând că nu au fost afectaţi clienţii.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a estimat, de asemenea, marţi, că sabotajul este cu siguranţă de vină pentru aceste pagube. "Nimeni nu crede că aceste cabluri au fost tăiate accidental", a spus el.
Mai multe incidente au avut loc în ultimele luni în Marea Baltică, zonă maritimă pe care o împart cu Rusia ţările nordice şi baltice, Polonia şi Germania, care sunt îngrijorate de ameninţările de destabilizare atribuite Moscovei.
Faţă de înmulţirea acestor atacuri, fostul preşedinte finlandez Sauli Niinist a cerut înfiinţarea unui serviciu de cooperare în domeniul informaţiilor în cadrul UE, într-un raport transmis Comisiei Europene la sfârşitul lunii octombrie.
Finlanda a intensificat, de asemenea, monitorizarea incidentelor din Marea Baltică după izbucnirea războiului dintre Rusia şi Ucraina.
"Nu cred în versiunea unor ancore care ar fi cauzat accidental deteriorarea acestor cabluri", a adăugat ministrul german al apărării.
În octombrie 2023, o conductă de gaz subacvatică între Finlanda şi Estonia a trebuit să fie închisă după avariile cauzate de o ancoră de la o navă cargou chineză.
Aceste incidente amintesc şi de sabotajul din septembrie 2022 asupra gazoductelor Nord Stream, care nu a fost încă clarificat. În august, Wall Street Journal a menţionat implicarea fostului şef de stat major ucrainean, acuzaţie calificată drept un "nonsens absolut" de către Kiev.
Tensiunile în Marea Baltică s-au înmulţit după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Moscova vede creşterea prezenţei NATO în apropierea graniţelor sale ca pe o provocare şi o ameninţare la adresa securităţii sale. Odată cu aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, toate statele care se învecinează cu Marea Baltică, cu excepţia Rusiei, sunt acum membre ale NATO.
 (3).webp)
