Autoritate de reglementare: Germania riscă recesiunea dacă Rusia opreşte livrările de gaze
Germania se va confrunta cu o recesiune dacă livrările de gaze din Rusia se opresc complet, a avertizat marţi o autoritate de reglementare din industrie.
De asemenea, Suedia s-a alăturat statelor europene care au lansat planuri de urgenţă pentru a face faţă unei crize energetice, relatează Reuters, scrie News.ro.
Statele membre ale Uniunii Europene au elaborat măsuri menite să facă faţă unei crize de aprovizionare după invazia Rusiei în Ucraina.
UE s-a bazat pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele necesare înainte de război – ajungând la 55% în cazul Germaniei.
Ca răspuns la criza energetică, unele state au anulat temporar planurile de închidere a centralelor pe cărbune.
Preţurile globale ale gazelor au crescut exponenţial, ceea ce a dus la creşterea inflaţiei.
Asociaţia industrială germană BDI şi-a redus, marţi, previziunile de creştere economică pentru 2022, la 1,5%, un procent în scădere faţă de prognoza de 3,5%, dinainte de război. Sistarea livrărilor de gaze din Rusia ar face recesiunea inevitabilă, potrivit BDI.
Rusia continuă să furnizeze gaze naturale Ucrainei, dar cu o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare către Germania, funcţionează la doar 40% din capacitate. Potrivit Moscovei, acest lucru se datorează faptului că sancţiunile occidentale împiedică reparaţiile. Europa susţine că este un pretext pentru reducerea fluxurilor.
Germania, Danemarca, Austria, Ţările de Jos, Italia şi alte state au activat prima etapă de avertizare timpurie a planului său în trei etape menit să facă faţă unei crize de aprovizionare cu gaze.
Ca parte a planurilor de urgenţă, autoritatea germană de reglementare a gazelor, Bundesnetzagentur, a dezvăluit detaliile unui nou sistem de licitaţii care va începe în săptămânile următoare pentru a încuraja producătorii - în special pe cei care folosesc gazul în procese cu temperatură ridicată - să reducă nivelul de consum.
Cu toate acestea, Bundesnetzagentur a specificat că nu este momentul potrivit să declare o urgenţă totală, adică a treia etapă a planului de criză, care ar permite raţionalizarea gazelor către industrie pentru a proteja serviciile vitale şi gospodăriile.
Europa încearcă să realimenteze instalaţiile de stocare a gazelor, cu o capacitate de 55% în prezent, pentru a atinge obiectivul la nivelul UE de 80% până în octombrie şi 90% până în noiembrie, un nivel care ar ajuta blocul să treacă iarna dacă livrările ar fi încetinite sau ar fi sistate.
În schimb, reducerea fluxurilor reduse ale conductei Nord Stream 1 şi întreruperile către un producător american important de gaze naturale lichefiate (GNL), care asigura transporturi către Europa, au făcut ca aceste obiective să fie mai greu de îndeplinit.
Preţul de referinţă al gazului pentru Europa s-a tranzacţionat marţi la aproximativ 123 de euro pe megawat oră (MWh), sub valoarea maximă din acest an de 335 de euro, dar peste 300% faţă de nivelul de acum un an.
Preţul crescut al gazelor la nivel european a atras mai multe încărcături cu GNL, dar statele europene nu au infrastructura necesară pentru transportul neobstrucţionat de GNL.
Europa încearcă să găsească furnizori printre producătorii continentali, precum Norvegia, dar şi din alte state, cum ar fi Azerbaidjan.
Suedia, în pofida faptului că utilizează gaze la scară redusă, a declanşat, marţi, prima etapă a planului de criză energetică.
