Austria vrea să rupă contractul pe care OMV îl are cu Gazprom. "Trebuie să ne pregătim să ieșim”
Confruntată cu importuri mari de gaze ruseşti, în timp ce războiul din Ucraina continuă, Austria încearcă să ia măsuri mai radicale, inclusiv să pună capăt contractului pe termen lung prin care compania energetică OMV cumpără gaze de la Gazprom.
După ce a căutat mult timp să menţină legături strânse cu Rusia, Austria a încercat, după invazia rusă din Ucraina, să pună capăt dependenţei sale de zeci de ani de gazul rusesc la preţuri accesibile, făcând eforturi pentru a găsi furnizori alternativi.
Deşi lideri politici precum ministrul energiei, Leonore Gewessler, de la la partidul Verzilor, a repetat că Moscova nu mai este un partener de încredere, compania petrolieră OMV, parţial deţinută de stat, a precizat că va continua să cumpere gaz de la Gazprom în cadrul unui contract care se încheie în 2040.
La o conferinţă de presă, Gewessler a declarat că ponderea Rusiei în importurile de gaze ale Austriei a crescut de fapt în decembrie ajungând la un nou record, de 98%, faţă de 76% în luna precedentă, chiar dacă volumul total al importurilor a scăzut uşor.
"Piaţa şi companiile energetice care fac parte din ea nu îşi îndeplinesc suficient de bine responsabilitatea de a reduce dependenţa de gazul rusesc", a reproşat Gewessler. "Diversificarea importurilor noastre de gaze avansează mult prea încet", a arătat ministrul.
Gewessler a anunţat că ministerul său a însărcinat grupul de reflecţie economică Wifo cu realizarea unui studiu până la vară privind impactul economic al încheierii contractului OMV cu Gazprom şi pericolele menţinerii dependenţei de gazul rusesc.
"Trebuie să ne pregătim să ieşim din contractele pe termen lung ale OMV", a subliniat ea.
OMV nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii, precizează Reuters.
Ministerul Energiei are de gând, de asemenea, să oblige companiile care vând gaze în Austria să ia măsuri concrete pentru a reduce proporţia de gaze ruseşti din mixul lor. Acesta va examina temeiul juridic pentru o astfel de cerinţă, care va necesita o majoritate de două treimi în parlament pentru a deveni lege, a arătat Gewessler.
Nu a fost clar în ce măsură partenerul de coaliţie al Verzilor - care sunt un partid de stânga, Partidul Popular - conservator - al cancelarului Karl Nehammer, a fost implicat în planurile anunţate luni de ministrul energiei. În toamna acestui an vor avea loc alegeri parlamentare, iar Partidul Libertăţii, de extremă dreapta, conduce în sondaje, menţionează Reuters.
