Austria refuză din nou aderarea deplină la Schengen a României și Bulgariei. Mesajul sfidător venit de la Viena
Ministrul de Interne din Austria, Gerhard Karner, a declarat, joi, înaintea unei reuniuni cu omologii săi din UE, că nu a sosit încă momentul pentru admiterea deplină a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, dar există motive de optimism prudent.
„Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, a declarat Gerhard Karner, citat de Kurier. Austria blochează în prezent admiterea deplină a Bulgariei şi a României, care de la sfârşitul lunii martie sunt membre ale „Air Schengen”. Controalele la frontierele aeriene şi maritime au fost astfel eliminate, dar nu şi cele terestre, considerate cele mai importante.
Actualul comisar UE pentru afaceri interne, suedeza Ylva Johansson, şi-a exprimat dorinţa de a asista la ridicarea controalelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria înainte de încheierea mandatului său. Este de aşteptat ca aceasta să-i lase locul succesorului său desemnat, actualul ministru austriac de finanţe Magnus Brunner, în decembrie sau ianuarie, odată cu învestirea noii Comisii Europene.
„Am avut experienţe bune la frontierele aeriene şi cred că este timpul să ridicăm controalele şi la frontierele terestre”, a subliniat joi Johansson.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este de asemenea în favoarea aderării depline a României şi Bulgariei în Schengen.
Şi ministrul maghiar de Interne, Sándor Pintér, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE, s-a exprimat în favoarea aderării României şi Bulgariei la Schengen până la sfârşitul anului. El urma să aibă joi şi convorbiri bilaterale cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, conform News.ro.
Consiliul JAI pe tema Schengen
Mai mult, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte în zilele de 10 şi 11 octombrie 2024, la Luxemburg, pentru a lua în discuţie, între altele, Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, securitatea internă sau combaterea rasismului. Preşedinţia ungară a Uniunii va prezenta situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, informează site-ul Consiliului, citat de Agerpres.
Prima zi a reuniunii, la 10 octombrie, va fi dedicată afacerilor interne, fiind luate în discuţie Spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, securitatea internă. Cea de-a doua zi a reuniunii, 11 octombrie, va fi dedicată subiectelor legate de justiţie: combaterea rasismului.
Cu privire la Schengen, miniştrii de resort vor face un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului de liberă circulaţie. De asemenea, Comisia va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluţiile înregistrate, precum şi ameninţările şi evoluţiile emergente din spaţiul Schengen.
Miniştrii vor desfăşura un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen, discuţia axându-se pe prioritatea legată de creşterea rezilienţei frontierelor externe ale UE.
Preşedinţia Consiliului Uniunii (Ungaria: iul.-dec. 2024) va prezenta, de asemenea, situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, după ce la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene şi maritime pentru cele două ţări. Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România, este nevoie de o altă decizie a Consiliului. Ultimul Consiliu JAI din 2024 va avea loc la Bruxelles, în prima parte a lunii decembrie.
La 8 octombrie 2024, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi-a arătat convingerea că, la Consiliul JAI din 10 octombrie, România va primi semnalele pozitive în perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024 privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen. "Concret, în consiliul JAI din 10 octombrie se va discuta Eurobarometrul Schengen, adică situaţia din toate ţările membre Schengen, fără ca pe ordinea de zi să fie luarea unei decizii. Dar, în acelaşi timp, am acţionat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. Sunt în permanent contact cu preşedinţia ungară, cu Comisia Europeană şi cu miniştrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul", a declarat Predoiu, potrivit site-ului MAI.
Tot la 8 octombrie, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, s-a declarat încrezător că România poate adera cu frontierele terestre la spaţiul Schengen de la începutul anului viitor, deşi admite că la Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 10-11 octombrie nu se va întâmpla nimic concret, conform trimisului special al AGERPRES, Florin Ştefan.
Cu privire la subiectul migraţiei şi azilului, discuţiile miniştrilor de interne se vor axa pe returnările migranţilor ilegali şi ale solicitanţilor de azil respinşi. Potrivit Eurostat, în 2023, ordinul de a părăsi UE a fost emis în cazul unui număr de 484.160 de resortisanţi din afara UE, dintre care 91.465 (18,9%) au fost returnaţi efectiv.
În privinţa securităţii interne, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la consecinţele conflictelor externe, inclusiv ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, precum şi cu privire la implicaţiile acestora pentru UE. Preşedinţia ungară va oferi, de asemenea, informaţii cu privire la priorităţile sale în lupta împotriva traficului de droguri şi a criminalităţii organizate, precum şi cu privire la cele mai recente evoluţii privind modul în care sunt abordate aceste priorităţi.
Miniştrii justiţiei vor discuta, în a doua zi a reuniunii, la 11 octombrie, despre punerea în aplicare a planului de acţiune al Comisiei de combatere a rasismului. Planul a fost adoptat în 2020 şi stabileşte o serie de măsuri în vederea intensificării acţiunilor de combatere mai eficiente a rasismului în UE.
De asemenea, preşedinţia Uniunii va informa miniştrii de justiţie despre activităţile sale în ceea ce priveşte combaterea traficului de droguri şi a criminalităţii organizate, în contextul în care, de la începutul războiului din Ucraina, Consiliul a sprijinit coordonarea şi cooperarea dintre statele membre şi actorii internaţionali, pentru a se asigura de faptul că cei care au comis crime de război nu vor rămâne nepedepsiţi.
