Austria explică de ce primește politicieni ruși sancționați. ”Va trebui să tratăm cumva cu ei”
Austria a stârnit controverse după ce a eliberat vize pentru o serie de politicieni ruşi sancţionaţi, pentru ca aceştia să poată participa la o viitoare reuniune a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, a explicat într-un interviu pentru „The Washington Post” că această decizie a fost o „necesitate”, potrivit News.
Întrebat de ce a eliberat aceste permise, din moment ce ştia că îi deranjează pe vecini şi aliaţii săi, şeful diplomaţiei din Austria a menţionat că şi fostul dictator libian Muammar Gaddafi sau fostul preşedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad au fost lăsaţi să vină la New York şi să participe la Adunarea Generală a ONU, deşi erau vizaţi de sancţiuni internaţionale.
„Avem un acord de sediu, la fel ca şi cu ONU, întrucât Viena este sediul a aproximativ 40 de organizaţii internaţionale. Şi în acest acord de sediu, ca în oricare altul, avem obligaţia, conform dreptului internaţional, de a permite accesul delegaţiilor ţărilor membre. Este similar cu Statele Unite, în ceea ce priveşte New York-ul. Gaddafi a fost la Adunarea Generală, Ahmadinejad a fost acolo. Aşa că acest lucru se aplică aici. Nu se pune problema dacă vrem sau nu (să-i admitem pe parlamentarii ruşi). Este o necesitate.
În prezent, ne aflăm într-o luptă pentru a apăra un sistem internaţional bazat pe reguli, un sistem în care legile sunt respectate. Ar trebui să fim foarte atenţi ca Occident, ca lume liberă, să nu dăm impresia că suntem selectivi atunci când aplicăm dreptul internaţional, pentru că exact acesta este narativul rus”, a explicat Alexander Schallenberg în interviul pentru The Washington Post.
Europa a fost ”dată afară din paradis” după ce Rusia a invadat Ucraina
Şeful diplomaţiei de la Viena crede că se poate spune că la 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Europa a fost „dată afară din paradis”.
„A fost ca o găleată cu gheaţă geopolitică aruncată în faţa noastră, smulgându-ne brutal din visele noastre cu ochii deschişi”, a spus Schallenberg arătând că ţări precum Austria, Germania şi altele plătesc acum un preţ economic pentru că „au investit foarte mult în Rusia, Belarus şi Ucraina”.
„Dar presupunerea pe care am avut-o, poate, în trecut, că putem minimiza riscurile politice prin crearea de dependenţe economice reciproce, s-a dovedit a fi greşită în cazul statelor autoritare”, a recunoscut ministrul austriac de extene.
Totuşi, întrebat dacă vede posibil un viitor post-rusesc pentru Europa, Schallenberg a spus că „geografia nu se schimbă, istoria nu se schimbă, iar Rusia va rămâne cea mai mare ţară a Europei”.
”Rusia va fi în continuare acolo și va trebui să tratăm cumva cu ei”
„Rusia va rămâne parte din cultura noastră. Vorbim despre Ceaikovski, vorbim despre Dostoievski şi alţii. Avem secole de istorie comună, vremuri bune şi vremuri rele”, a arătat el.
„Dar decuplarea este necesară şi înţelegem că nu va exista o revenire la statu quo ante cu Rusia. Rusia va fi în continuare acolo şi va trebui să tratăm cumva cu ei”, a comentat Schellenberg.
El a declarat că obiectivul imediat este ca ucrainenii să îşi recâştige independenţa deplină, suveranitatea şi integritatea teritorială.
„Şi apoi ne vom putea gândi cum să ne ocupăm de ruşi. Dar, între timp, nu ar trebui să distrugem în mod intenţionat platformele de care am putea avea nevoie (pentru dialogul cu Rusia)”, consideră Schallenberg.
Viktor Orban are ”îndoieli profunde” față de integrarea europeană
Întrebat de vecina Ungaria a lui Viktor Orban, care a ameninţat de câteva ori cu dreptul de veto şi a dat dovadă de bunăvoinţă faţă de Rusia, Schallenberg a admis că Orban reprezintă într-o anumită măsură o problemă ideologică pentru proiectul european.
Ministrul austriac crede că premierul Ungariei are „îndoieli profunde” faţă de integrarea europeană şi valorile acesteia, însă în acelaşi timp, el este nevoit să ţină cont de faptul că marea majoritate a populaţiei maghiare vrea ca Ungaria să facă parte din UE şi NATO.
Poziţia de neutralitate înscrisă în Constituţia Austriei a permis însă Vienei să nu trimită arme în Ucraina.
„Neutralitatea noastră este o neutralitate pur militară. Dar Austria nu a fost în niciun moment neutră în ceea ce priveşte valorile de principiu. Poziţia noastră este foarte clară - solidaritate deplină cu Ucraina. Dacă puneţi la un loc ajutorul umanitar, public şi privat, suntem printre primele ţări europene care ajută Ucraina. Suntem în deplină sincronizare cu fiecare măsură luată de Uniunea Europeană. Singurul lucru pe care nu îl facem este să nu livrăm arme. Dar nu împiedicăm pe nimeni altcineva să facă acest lucru”, a arătat Schallenberg.
Etichete: austria, osce, politicieni, rusi,
