Aurescu a participat la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE. Ce subiecte s-au discutat

În cadrul reuniunii, la capitolul Afaceri curente, au fost abordate situaţia din Myanmar, situaţia din Belarus, Etiopia, Sahel, dosarul nuclear iranian, Comunicarea Comisiei Europene privind Vecinătatea Sudică şi Comunicarea Comisiei Europene privind multilateralismul, arată un comunicat MAE transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat condamnarea fermă a loviturii de stat militare din Myanmar din 1 februarie 2021. A făcut apel la abţinerea de la orice formă de violenţă şi la revenirea la forma de guvernământ instituită în urma alegerilor legitime din 8 noiembrie 2020. Ministrul român a propus, pe de o parte, consolidarea dialogului cu statele 'like-minded', inclusiv din ASEAN, şi, pe de altă parte, adoptarea de sancţiuni de către UE.

Citește și: Primul şoc anafilactic după vaccinarea anti-COVID în România
 

În ceea ce priveşte situaţia din Belarus, ministrul a subliniat condamnarea puternică a recentelor măsuri represive contra jurnaliştilor şi apărătorilor drepturilor omului, precum şi necesitatea continuării presiunii internaţionale pentru derularea unui dialog real cu opoziţia şi societatea civilă. De asemenea, a solicitat progrese în pregătirea planului pentru un Belarus democratic, decis de Consiliul European anul trecut ca urmare a unei propuneri a preşedinţilor României, Poloniei şi Lituaniei.

Discuţia privind relaţiile dintre UE şi Rusia a avut loc în pregătirea dezbaterii pe subiect din cadrul Consiliului European care va avea loc în martie 2021. Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că vizita la Moscova a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate Josep Borrell (5-6 februarie) semnalează clar că relaţiile UE-Rusia au ajuns la un punct de inflexiune.

Oficialul român a apreciat, la fel ca marea majoritate a celorlalţi miniştri de externe europeni, că acţiunea pe termen scurt a UE ar trebui să vizeze adoptarea de noi măsuri restrictive în contextul deteriorării drepturilor omului în Rusia, inclusiv în ceea ce priveşte cazul Navalnîi. A insistat asupra unei bune pregătiri a dezbaterii de la Consiliul European din 25-26 martie, subliniind că UE trebuie să adopte o abordare mai strategică a relaţiei cu Rusia, inclusiv din perspectivă regională. Astfel, cele cinci principii directoare care guvernează în prezent relaţia cu Rusia reprezintă o bază minimă, fiind necesară nu doar aplicarea lor ca sistem şi în mod echilibrat, dar şi reflecţia asupra elaborării unei strategii privind relaţia UE-Rusia, arată MAE.

În privinţa vecinătăţii, Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea unui angajament politic mai puternic cu statele din Parteneriatul Estic, prin vizite la nivel înalt, în special în cele asociate UE (Georgia, R. Moldova, Ucraina) şi printr-o pregătire minuţioasă a Summit-ului din acest an al Parteneriatului Estic, care are nevoie de o abordare nouă, inovativă, substanţială.

Conform MAE, în cadrul schimbului de opinii cu secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanţa cooperării transatlantice, susţinută în mod constant de România în calitate de partener strategic ferm şi de încredere al Statelor Unite. A punctat necesitatea consolidării parteneriatului dintre UE şi SUA, membri ai aceleiaşi comunităţi de valori şi securitate, şi a reliefat că împreună pot fi identificate soluţii eficiente la provocările globale actuale şi viitoare, inclusiv prin reformarea sistemului multilateral şi consolidarea ordinii internaţionale bazate pe reguli, precum şi promovarea valorilor democratice. În acest sens, a salutat intenţia preşedintelui SUA, Joe Biden, de a organiza un Summit al Democraţiilor, în special având în vedere că valorile şi principiile se află în centrul parteneriatului cu SUA.

Ministrul Aurescu a reamintit decizia Bucureştiului de a găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, ca platformă dedicată iniţiativelor şi proiectelor în acest domeniu.

De asemenea, ministrul Aurescu a mai semnalat rolul pe care aprofundarea relaţiilor economice cu SUA şi creşterea investiţiilor transatlantice în proiecte de conectivitate, precum cele dezvoltate în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, cum ar fi Rail2Sea şi Via Carpathia, îl pot avea în îndeplinirea obiectivului de rezilienţă.

Articol recomandat de sport.ro

Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului