Femei îmbrăcate în halate albe și cu plase de păr lucrează cu viteză pe banda de producție – etichetează, stivuiesc și încarcă paleți – grăbindu-se să umple un camion, scrie The Guardian.
Destinația băuturii este Rusia. Însă probabil că nu va ajunge acolo.
Luna trecută, Moscova a anunțat interzicerea importurilor de la Abovyan, precum și de la alți doi mari producători de coniac armean – denumirea sub care brandy-ul armean este comercializat în Rusia.
Motivul oficial invocat a fost legat de probleme sanitare, însă măsura a fost considerată pe scară largă drept o formă de presiune politică menită să descurajeze orientarea pro-occidentală a Armeniei înaintea alegerilor parlamentare de duminică.
Aceasta este doar cea mai recentă dintr-o serie lungă de restricții comerciale impuse de Kremlin în ultimii ani unei țări cu 3 milioane de locuitori care trimite aproximativ 40% din exporturile sale către Rusia. Restricțiile au vizat produse variate, de la flori și pește până la fructe și celebrul coniac armean.
„Sperăm doar că totul va trece”, a declarat Samvel Goroyan, directorul fabricii Abovyan, din biroul său de la periferia capitalei Erevan. „Tot coniacul nostru este vândut în Rusia, aproximativ 7 milioane de sticle pe an”, spune el ridicând din umeri. „Nu avem unde altundeva să mergem.”
În cea mai mare parte a perioadei post-sovietice, după 1991, Armenia a fost cel mai apropiat aliat al Moscovei în Caucazul de Sud, regiunea care leagă Europa de Est de Asia de Vest. Țara găzduia trupe rusești, cumpăra armament rusesc și era integrată în structurile politice și economice conduse de Kremlin.
Însă relația s-a deteriorat treptat sub conducerea actualului prim-ministru, Nikol Pașinian, al cărui partid, Contractul Civic, a ajuns la putere în urma unei revoluții populare din 2018.
Efortul său de a orienta Armenia către Europa reprezintă cea mai importantă schimbare de politică externă de la independență încoace, iar scrutinul de duminică va fi un test al acestei direcții, pe care Pașinian o promovează în ciuda dependenței economice profunde a țării de Rusia.
„Moscova simte că pierde Armenia, că această țară a început să aibă prea multă încredere în propriile forțe”, a declarat Thomas de Waal, expert al centrului de analiză Carnegie Europe. „Prin urmare, Moscova încearcă să-l forțeze pe Pașinian să facă o alegere – în favoarea Rusiei.”
Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia ar putea ajunge într-un „scenariu ucrainean” dacă va continua procesul de integrare europeană.
În același timp, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și unul dintre cei mai duri susținători ai Kremlinului, a sugerat că Pașinian ar putea avea aceeași soartă ca liderul bolșevic Lev Troțki, asasinat la ordinul lui Iosif Stalin cu un piolet.
