Arheologii au descoperit cel mai mare vas medieval de tip cog din Europa de Nord. Epava este conservată în apele Danemarcei

Vasele de tip cog au o singură velă pătrată, carena plată, care permite navigarea pe râuri şi în ape puţin adânci şi sunt specifice Ligii Hanseatice. Vasul descoperit în apropierea coastei daneze are aproximativ 28 de metri lungime şi 9 metri lăţime, fiind cel mai mare cog descoperit vreodată, conform Muzeului danez al Corăbiilor Vikinge.

Epava acestui vas a fost descoperită pe fundul strâmtorii Řresund, în apropiere de Copenhaga, strâmtoarea ce desparte Danemarca de Suedia şi, conform arheologilor, putea transporta sute de tone de marfă la costuri reduse în perioada de înflorire a comerţului din secolele XIV - XV.

Echipa a descoperit epava unui vas uriaș

„Această descoperire este foarte importantă pentru arheologia marină", a declarat coordonatorul lucrărilor arheologice, Otto Uldum.

„Este cel mai mare vas cog cunoscut şi ne oferă o oportunitate unică de a înţelege atât modalitatea de construcţie cât şi cum se desfăşura viaţa la bordul marilor vase de transport din Evul Mediu", a mai susţinut el într-un comunicat.

Descoperirea a fost făcută accidental în cadrul investigării fundului marin pentru amplasarea unei noi insule artificiale pe care Danemarca vrea să o ridice în apropiere de Copenhaga. Cercetătorii au îndepărtat nisipul şi sedimentele acumulate timp de secole şi au descoperit conturul vasului de negoţ pe care l-au botezat Svelget 2, după numele canalului în care a fost găsit.

Svelget 2 a fost foarte bine conservat pe fundul mării, la adâncimea de 13 metri. Nisipul i-a protejat partea dinspre tribord care păstra urme de tachelaj delicat - nemaiauzit la epavele de vase cog descoperite anterior. Cercetătorii au identificat, de asemenea, un loc amenajat din cărămidă pentru pregătirea mâncării la foc deschis, primul „grătar" de acest fel descoperit pe o navă medievală în apele daneze. Printre artefactele de pe navă se numără ustensile şi vase de gătit, cum ar fi oale şi boluri, şi obiecte personale ale echipajului, cum ar fi piepteni de păr şi mătănii, potrivit comunicatului.

Cercetătorii au identificat artefacte unice

Cercetătorii nu au găsit încă încărcătura navei Svelget 2. Uldum a remarcat că acest vas nu avea cala acoperită, aşa că butoaiele de marfă s-ar fi desprins de navă în timp ce se scufunda. Cu toate acestea, neavând semne de utilizare militară, este probabil ca Svelget 2 să fi fost o navă comercială, au spus cercetătorii.

Svelget 2 a fost construită în 1410, fapt pe care cercetătorii l-au dedus prin datarea inelelor de creştere anuală a copacilor de unde provine lemnul navei. Echipa a comparat, de asemenea, modelele cu datele publicate anterior despre inelele copacilor şi a stabilit că scândurile navei proveneau din Polonia, în timp ce structura navei provenea din Olanda. În plus, modelele de construcţie sugerau că scândurile au fost importate, în timp ce structura era tăiată pe şantierul naval, fapt ce indică existenţa în epocă a unei reţele complexe de comerţ cu lemn în Europa de Nord, conform declaraţiei.

Vasul a revoluționat comerțul medieval

Nava gigantică a fost proiectată pentru o călătorie periculoasă din Ţările de Jos până în oraşele comerciale din Marea Baltică. Corăbiile cog de asemenea dimensiuni au făcut posibilă trecerea de la transportul pe distanţe lungi al produselor de lux la cel al bunurilor voluminoase necesare vieţii de zi cu zi, cum ar fi sarea, cheresteaua, cărămizile şi produsele alimentare de bază.

„Vasul de tip cog a revoluţionat comerţul în Europa de Nord. Acest vas a făcut posibil transportul de mărfuri la o scară nemaivăzută până atunci", a mai susţinut Uldum.