Anomalia meteo care amenință viețile a 2 miliarde de oameni. Și va fi din ce în ce mai rău
Un eveniment meteorologic ciudat dintr-una dintre zonele cele mai dens populate din lume amenință două miliarde de vieți.
A încetat să ningă în Himalaya. Drept urmare, alimentarea cu apă a două miliarde de oameni este amenințată. Lanțul muntos se întinde pe 2.500 km, din Afganistan în vest, până în Myanmar la est. Vârfurile și văile sale înalte sunt acoperite de gheață – sau ar trebui să fie, scrie News.com.au.
Ciclul anual de topire a zăpezii hrănește 12 bazine hidrografice majore care își fac drum prin peisajul Asiei Centrale și de Est. Acestea sunt sursele majore de apă pentru mai bine de zece națiuni. Dar măsurătorile au relevat o scădere constantă a zăpezii care cade în Himalaya în ultimele decenii. În acest sezon, a scăzut la minimul ultimilor 23 de ani.
„Aceasta este o tendință alarmantă”, spune Sher Muhammad, om de știință al Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Integrată a Munților (ICIMOD). „Observăm astfel de situații de deficit care apar în succesiune continuă”.
Unele râuri suferă mai mult decât altele. Raportul HKH Snow Update 2025 dezvăluie că resursele de zăpadă pentru râurile Mekong și Salwen, care alimentează Myanmar, Thailanda, Laos, Vietnam și Cambodgia, sunt cu mai puțin de 50% mai mici decât media.
Bazinul hidrografic Yangtze din China are cu 26% mai puțină zăpadă. Râul Gange din India și Bangladesh a scăzut cu 24%. La fel și Indusul, care hrănește Kashmirul și Pakistanul.
Reducerea ninsorilor nu ar fi o problemă dacă ar fi un eveniment unic, dar Oficiul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre (UNDRR) spune că acest lucru s-a întâmplat în cinci din ultimii șase ani. Este o accelerare a unei tendințe observate în ultimul sfert de secol și implicațiile acestei tendințe sunt enorme.
Schimbările climatice vor perturba securitatea regională în Asia
„Factorii politici australieni subestimează cu multă seriozitate modul în care schimbările climatice vor perturba securitatea națională și stabilitatea regională în Indo-Pacific”, avertizează Mike Copage, analistul Australian Strategic Policy Institute (ASPI).
Mai puțină zăpadă în Himalaya înseamnă mai puțină topire de primăvară și mai puțină izolație pentru orice fel de gheață sau ghețari de dedesubt.
Mai puțină topire de primăvară înseamnă mai puțin debit de apă și asta, la rândul său, înseamnă mai puțină resursă pentru a umple bazinele de apă subterană.
Zăpada nu este singura sursă de apă pentru marile râuri ce izvorăsc din Himalaya. În timp ce fiecare râu diferă, zăpada, în medie, contribuie la aproximativ un sfert din toate scurgerile anuale de apă.
Dar cercetătorii spun că nu există nicio îndoială că deficitele de zăpadă în curs contribuie la schimbarea tiparelor de curgere și la scăderea nivelului apei.
„(Acest lucru înseamnă) stresul de apă la începutul verii, în special pentru comunitățile din aval, care deja suferă din cauza perioadelor de căldură premature și care se intensifică în regiune”, spune ICIMOD.
Bazinul Râului Galben din China este un exemplu. Persistența zăpezii (cât timp rămâne zăpada pe sol) a scăzut de la 98% peste medie în 2008 la -54% în 2023. „Bazinul continuă să se confrunte cu deficite (deși la -18,6% în 2025)”, se arată în raport. „Asemenea deficite susținute pun presiune pe agricultură, hidroenergie și disponibilitatea apei”.
Este o poveste similară pentru bazinul Yangtze din China. Ninsorile din acest an au dispărut cu 26% mai repede decât media. „Scăderea constantă a stratului de zăpadă pune în pericol eficiența hidroenergetică a barajului Trei Chei”, avertizează raportul.
Este o poveste similară pentru toate proiectele hidroenergetice și regiunile agricole alimentate de Himalaya. Oficiul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR) îndeamnă națiunile asiatice să ia măsuri imediate.
Și cheltuirea miliardelor pentru sisteme îmbunătățite de management a apei, pregătire mai responsabilă pentru secetă, sisteme mai bune de avertizare timpurie și o cooperare regională mai mare sunt doar primul pas.
La Nina a dispărut după doar câteva luni, cercetătorii nu au niciun indiciu despre ce va urma
„Emisiile de carbon s-au blocat deja într-un curs ireversibil de anomalii recurente de zăpadă în (Himalaya)”, avertizează directorul general ICIMOD, Pema Gyamtsho.
„Trebuie urgent să adoptăm o schimbare de paradigmă către politici bazate pe știință, orientate spre viitor și să promovăm o cooperare regională reînnoită pentru gestionarea apei transfrontaliere și atenuarea emisiilor”.
Dar experiența nu este unică în Asia. Marea Aral dintre Uzbekistan și Kazahstan s-a micșorat la o fracțiune din dimensiunea inițială în ultimele decenii. Marea Caspică a Rusiei – cel mai mare lac din lume – este în retragere rapidă, iar Lacul Ciad din centrul-vestul Africii s-a evaporat cu până la 90%.
Vastele captări de zăpadă și precipitații din Himalaya sunt supuse diferitelor influențe climatice. Anterior, modelele meteorologice mai previzibile oferă puține speranțe de îmbunătățire a rezervelor de apă din Asia de Sud-Est.
Modelul meteo La Niña din acest an a dispărut după doar câteva luni. Aceasta este faza rece a ciclului El Niño Southern Oscillation, un schimb de temperatură natural observat îndelung peste Oceanul Pacific. Un El Niño cald se schimbă în general la o La Niña rece la fiecare doi până la șapte ani.
La Niña urma să înlocuiască ultimul El Niño la jumătatea anului 2024. Nu a ajuns până în decembrie. Acum, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) raportează că s-a evaporat în martie.
„După doar câteva luni de condiții La Niña, Pacificul tropical este acum neutru ENSO, iar prognozatorii se așteaptă ca neutralul să continue în timpul verii emisferei nordice (iarna australiană)”, spune cercetătorul de la Universitatea din Miami, Emily Becker.
Asia suferă cel mai mult din cauza schimbărilor climatice
Din punct de vedere istoric, La Niña este asociată cu precipitații crescute în Asia de Sud-Est și Indo-China. O fază neutră ENSO aduce în general vreme mult mai puțin previzibilă, avertizează NOAA.
„Evenimentele El Niño pot include secetă și căldură extremă, în timp ce evenimentele La Niña pot include precipitații extreme și inundații severe”, afirmă un raport al Centrului Perth USAsia.
„Se estimează că și doar 1,5 C de încălzire globală vor dubla frecvența evenimentelor extreme El Niño și vor mări variabilitatea precipitațiilor din ciclul meteorologic El Niño – La Niña”.
Asia suferă cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice globale, observă Organizația Meteorologică Mondială a ONU. Secetele succesive au produs un număr deosebit de mare de valuri de căldură dăunătoare. Acestea au fost completate de furtuni și inundații distructive și se transformă într-o tendință necruțătoare.
Banca Asiatică de Dezvoltare a prezis că producția de orez din Indonezia până în Vietnam va scădea cu 50% până în 2100, fără măsuri urgente și costisitoare de adaptare la climă.
„În timp ce impactul fizic al schimbărilor climatice se intensifică deja, cele mai îngrijorătoare rezultate la nivel global vor apărea din perturbările sociale, economice și politice, care sunt mult mai dificil de prezis sau gestionat decât evenimentele izolate de dezastre”, avertizează Copage de la ASPI.
„Având în vedere un context global deja instabil de tensiuni geopolitice în creștere, impacturile climatice nu vor face decât să amplifice această volatilitate”.
