Potrivit publicațiilor The Sun și AOL, fisurile din cercul puterii devin tot mai vizibile, iar unii dintre cei mai influenți oameni din Rusia își mută averile în străinătate, de teama unei eventuale prăbușiri a regimului, sctie Kyiv Post.
Figuri importante din elita rusă cer oprirea războiului
Potrivit surselor citate, German Gref, în vârstă de 62 de ani, directorul celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, și fost membru al echipei apropiate a lui Vladimir Putin, ar fi cerut încetarea războiului din Ucraina, acuzând Kremlinul că sacrifică economia pentru a evita un acord de pace considerat umilitor.
La câteva săptămâni după această declarație, miliardarul Andrei Melnicenko, unul dintre cei mai influenți oligarhi din industria îngrășămintelor, a lansat un apel public către Occident pentru sprijin economic, criticând indirect conducerea autoritară a lui Putin.
Analiștii subliniază că este extrem de neobișnuit ca oficiali sau oameni de afaceri ruși de acest nivel să formuleze public astfel de poziții.
Atacurile Ucrainei lovesc economia Rusiei
Nemulțumirea din rândul elitei este alimentată, în principal, de pierderile economice provocate de campania intensificată de atacuri cu drone desfășurată de Ucraina.
Aceste lovituri au afectat infrastructura petrolieră a Rusiei și Wildberries, cea mai mare platformă de comerț online din țară, perturbând activitatea comercială și provocând penurii de combustibil.
Potrivit analistului Jason Smart, specializat în războiul din Ucraina, cei mai bogați oameni ai Rusiei au transferat, în ultimul an, zeci de miliarde de dolari în afara țării.
„Ei înțeleg că regimul lui Putin se află pe un teren foarte nesigur. În acest moment există șanse foarte mari ca acesta să se prăbușească”, a declarat Smart pentru The Sun. „Asta înseamnă, de asemenea, că există un risc foarte mare de violențe.”
Kremlinul își întărește măsurile de securitate
În contextul acestor tensiuni, securitatea din jurul principalei reședințe de război a lui Vladimir Putin, fortăreața Valdai, ar fi fost consolidată considerabil, prin instalarea a 27 de sisteme moderne de apărare antiaeriană.
Totodată, Garda Națională a Rusiei, care numără aproximativ 400.000 de membri și se află sub controlul direct al lui Putin, nu al Ministerului Apărării, a fost dotată cu armament greu, inclusiv unități de tancuri.
Potrivit analiștilor, măsurile urmăresc descurajarea sau reprimarea unei eventuale revolte interne.
Semnale de distanțare și din partea aliaților Moscovei
Pe fondul acestor tensiuni, și unii dintre aliații tradiționali ai Rusiei încep să transmită mesaje tot mai rezervate.
În timpul unei întâlniri desfășurate recent la Omsk, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokaiev, i-ar fi transmis lui Vladimir Putin că este momentul ca războiul din Ucraina să fie „înghețat”, afirmând că scopul conflictului nu mai este clar și pledând pentru revenirea la formula negocierilor de la Istanbul.
Fostul atașat britanic al Apărării la Moscova, John Foreman, consideră că mesajul lui Tokaiev reprezintă un avertisment clar pentru Kremlin, potrivit căruia Kazahstanul nu va accepta presiuni din partea Rusiei, mai ales după ce atacurile ucrainene asupra unui terminal petrolier de la Marea Neagră au obligat statul kazah să reducă la mai puțin de jumătate producția principalului său zăcământ petrolier.
Propagandistul Kremlinului admite că situația este dificilă
Potrivit relatării, tensiunile au început să fie vizibile chiar și în presa de stat rusă.
Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai cunoscuți propagandiști ai Kremlinului, ar fi avut un moment de sinceritate în timpul unei emisiuni difuzate duminică, făcând declarații neobișnuite despre situația de pe front.
Recunoscând că „lucrurile sunt dificile”, Soloviov a vorbit despre necesitatea relocării a sute de mii de locuitori din regiunile de graniță, inclusiv Kursk, Briansk, Belgorod și Crimeea, către Extremul Orient rus, Urali și regiunea Volgăi.
Acesta a admis, de asemenea, că Rusia se confruntă cu o lipsă gravă de sisteme de interceptare a dronelor și a avertizat că rachetele balistice ucrainene vor lovi în curând adânc în teritoriul rus.
Totodată, Soloviov a afirmat că distrugerea unor cantități uriașe de muniție și tehnică militară înainte de invazia din Ucraina a fost „o greșeală uriașă”.
„Ne confruntăm cu un nou tip de război. Pentru noi, acest război este foarte dificil, deoarece, la un moment dat, în 2022, a devenit clar că doctrina militară după care funcționau toate armatele lumii nu mai este valabilă”, a spus acesta.
Putin respinge în continuare orice responsabilitate
În pofida criticilor din interiorul elitei și a semnalelor de îngrijorare apărute chiar și în presa de stat, Vladimir Putin continuă să respingă orice responsabilitate pentru declanșarea invaziei din Ucraina.
Într-un discurs adresat militarilor din Marina rusă, la Sankt Petersburg, liderul de la Kremlin a reluat narativul potrivit căruia Rusia ar fi reacționat la acțiunile autorităților de la Kiev, sprijinite de Occident.
„Noi nu am început niciun război. Am început doar să răspundem acțiunilor militare, acestui război declanșat de actualul regim de la Kiev cu sprijinul Occidentului”, a susținut Vladimir Putin.
