Analiză CNN. De ce au atacat etnicii sârbi trupele de menținere a păcii ale NATO în Kosovo
Zeci de membri ai forțelor de menținere a păcii ale NATO au fost răniți după ce au fost atacați de etnici sârbi în nordul Kosovo, în timpul protestelor legate de instalarea unor primari de etnie albaneză.
Violențele au izbucnit după ce manifestanți sârbi au încercat să împiedice preluarea mandatului primarilor nou aleși în orașul Zvecan, din nordul țării, în urma unor alegeri contestate în aprilie.
Deși acest tip de violență împotriva pacificatorilor este rar, tensiunile au crescut în regiune în ultimele luni, alimentate de falii istorice profunde.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Jurnaliștii CNN au centralizat informațiile privind situația actuală din Kosovo și prezintă, mai jos, câteva explicații despre acest conflict.
Care este contextul conflictului din Kosovo
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, în urma războiului din 1998-1999, în care albanezii kosovari au încercat să se desprindă de ceea ce era pe atunci Republica Federală Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru de astăzi. NATO a intervenit în acest război, pentru a proteja majoritatea albaneză din Kosovo.
Serbia consideră Kosovo ca fiind un stat separatist și nu îi recunoaște independența. Sârbii din Kosovo se consideră parte a Serbiei și consideră că Belgradul este capitala lor, și nu Pristina.
Majoritatea sârbilor din Kosovo - mai puțin de o zecime din populația totală - locuiesc în regiunile nordice și au cerut din ce în ce mai mult o mai mare autonomie față de majoritatea etnică albaneză.
Acordul de la Bruxelles din 2013, negociat de UE, a încercat să normalizeze relațiile dintre cele două țări. Conform acestui acord, Serbia ar putea crea municipalități autonome în regiunea de nord, dar acestea ar trebui să funcționeze în conformitate cu sistemul juridic kosovar, iar poliția kosovară ar rămâne singura forță de poliție.
După mai bine de un deceniu, aceste municipalități nu au fost create, lăsând să mocnească disputele privind gradul de autonomie pentru sârbii din Kosovo.
Chiar și detaliile aparent mărunte pot provoca explozii uriașe.
De ani de zile, Kosovo a dorit ca sârbii să își schimbe plăcuțele de înmatriculare sârbești cu cele emise de Pristina. Anul trecut, guvernul kosovar a anunțat o perioadă de două luni în care plăcuțele de înmatriculare trebuiau schimbate - dar a amânat data după izbucnirea protestelor.
Primarii etnici sârbi din municipalitățile din nordul țării, împreună cu autoritățile locale și aproximativ 600 de ofițeri de poliție, au demisionat în noiembrie, în semn de protest față de schimbarea iminentă, potrivit Reuters.
Ce a provocat noile violențe din Kosovo
În martie, cele două țări au semnat un nou acord la Ohrin, în Macedonia de Nord, vizând din nou normalizarea legăturilor. Dar acest lucru a fost urmat de alegeri locale controversate în patru municipalități din nordul Kosovo.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a făcut apel la etnicii sârbi din regiune să boicoteze alegerile, spunând că nu ar mai trebui să tolereze o "ocupație" străină.
Lista Sârbă, principalul partid politic din regiune, a cerut comunității sârbe să nu voteze la alegeri și candidaților săi să nu candideze - lăsând candidații de etnie albaneză să candideze nestingheriți.
De teama unor posibile violențe, comisia electorală centrală din Kosovo și-a schimbat planurile de a amplasa cabinele de vot în școlile locale, instalând în schimb cabane mobile, patrulate de forțele de menținere a păcii ale NATO.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a declarat că a existat o "campanie de amenințare orchestrată de Belgrad și executată prin intimidare, presiune și șantaj de către grupuri criminale".
După închiderea urnelor, oficialii electorali au declarat că doar aproximativ 1.567 de persoane votaseră în cele patru municipalități - o prezență la vot de 3,5%, potrivit presei locale.
Prezența redusă la vot a fost un semn al succesului boicotului în aceste regiuni majoritar sârbești. Municipalitatea Zvecan are o populație de aproximativ 16.800 de locuitori. Dintre aceștia, mai mult de 16.000 sunt etnici sârbi - cu doar aproximativ 500 de etnici albanezi.
Primarul albanez nou ales din Zvecan a câștigat cu puțin peste 100 de voturi, ceea ce a provocat reacții, potrivit cărora autoritatea sa este ilegitimă.
Ce s-a întâmplat acum în Kosovo
Protestatari etnici sârbi au aruncat cu cocktailuri Molotov în trupele Forței NATO din Kosovo (KFOR) și au folosit bastoane pentru a le lovi scuturile antirevoltă, în timp ce forțele de menținere a păcii apărau biroul municipal din Zvecan.
KFOR a declarat că 30 dintre membrii forțelor sale de menținere a păcii - majoritatea din contingentele Italiei și Ungariei - au fost răniți.
Soldații au suferit "fracturi și arsuri provocate de dispozitive explozive incendiare improvizate", în timp ce trei soldați au fost "răniți prin folosirea armelor de foc", potrivit KFOR.
Misiunea de menținere a păcii a precizat că și-a sporit prezența în nordul Kosovo după ce primarii albanezi de etnie albaneză nou aleși au preluat mandatele în zonele majoritar sârbești din Kosovo. Scopul său a fost de a "reduce riscul de escaladare", a precizat KFOR, dar trupele au fost "atacate ulterior de mulțimi din ce în ce mai agresive".
Kurti a condamnat "atacurile scandaloase" asupra forțelor de menținere a păcii.
"Într-o democrație nu este loc pentru violența fascistă - nu se face apel de la vot la glonț", a scris el luni pe Twitter.
Într-o declarație, premierul sârb Ana Brnabic a declarat că situația din nordul Kosovo "nu a fost niciodată mai dificilă".
Care a fost reacția pe plan extern
Liderii europeni s-au grăbit să condamne violențele. Josep Borrell, șeful politicii externe a Uniunii Europene, a declarat că a avut contacte atât cu Kurti, cât și cu Vučić și a cerut "ambelor părți să ia urgent măsuri pentru a detensiona tensiunile imediat și necondiționat".
În cadrul unei conferințe de presă susținute marți la Bruxelles, Borrell a declarat că UE "condamnă în termenii cei mai fermi violențele din nordul Kosovo la care am asistat în ultimele zile".
Ministerul francez de Externe a emis o declarație în care afirmă că "este mai esențial ca niciodată ca Pristina și Belgradul să dea dovadă de responsabilitate, revenind la masa negocierilor cu o atitudine de compromis în slujba păcii și a prosperității cetățenilor sârbi și kosovari".
În timp ce liderii europeni încearcă să găsească un echilibru atent între cele două țări, alte țări au luat apărarea Serbiei.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat marți: "Susținem efortul Serbiei de a proteja suveranitatea și integritatea teritorială" și a făcut apel la Pristina să înființeze municipalități cu majoritate sârbă.
Ce se întâmplă în continuare în Kosovo
NATO desfășoară forțe suplimentare în Kosovo în urma confruntărilor de luni, potrivit unui comunicat de marți.
Premierul kosovar Kurti a declarat marți pentru CNN că nu va preda țara în fața a ceea ce el a descris drept "miliții fasciste".
Întrebat de CNN dacă guvernul său intenționează să țină cont de apelurile de retragere a polițiștilor kosovari din municipalitățile din nordul țării, pe măsură ce tensiunile cresc, Kurti a spus: "Nu am avut nicio reacție: "Atâta timp cât există o gloată violentă în afara clădirii, nu pot avea doar câțiva polițiști. Trebuie să am polițiști care să apere [statul] de drept, care să mențină ordinea, pacea și securitatea, iar municipalitatea ar trebui să fie pentru toată lumea."
Violențele din Kosovo au loc într-un moment politic precar la Belgrad. Serbia a fost zguduită la începutul acestei luni, după ce două atacuri armate în masă au ucis zeci de persoane, majoritatea copii.
Dar ceea ce a început ca priveghi la lumina lumânărilor pentru cei uciși s-a transformat în proteste în toată regula împotriva guvernului lui Vucic și a "culturii violenței" asupra căreia acesta a prevalat.
"Niciodată, niciodată nu l-am văzut (pe Vucic) atât de nervos", a declarat Bosko Jaksic, un comentator de politică externă din Belgrad. "Managementul său de criză nu funcționează".
Cu toate acestea, criza din Kosovo ar putea să-i ofere lui Vucic, care a folosit adesea naționalismul sârbesc pe post de strigăt de mobilizare pentru susținătorii săi, o ușurare binevenită.
În timp ce străzile Belgradului au fost recent inundate de cei care protestau față de "cultura violenței" din Serbia, marți, manifestanții naționaliști au ieșit în stradă pentru a protesta în fața ambasadelor Franței și Germaniei, în timp ce susținătorii lui Vucic și-au îndreptat furia către promotorii europeni ai independenței Kosovo.
În comentariile de marți, Vucic a alimentat temerile că violențele din Kosovo ar putea reprezenta o amenințare pentru etnicii sârbi din regiune, afirmând că Serbia este "îngrijorată de supraviețuirea și securitatea sârbilor din Kosovo".
"Kosovo îl ajută", a declarat Jakšić. "El își construiește statura patriotică pe Kosovo. Este un mare apărător al cauzei sârbești. El este salvatorul poporului sârb... Toată retorica pe care am mai auzit-o de mai multe ori este folosită din nou. Și există o mulțime de oameni care o cumpără."
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
.webp)
