Alegeri locale în Turcia. Care este miza și de ce contează scrutinul pentru Erdogan

62402695
Getty

Turcia organizează duminică, 31 martie, alegeri municipale în 81 de provincii, Partidul AK (AKP) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan urmărind să recâştige oraşele pe care le-a pierdut în 2019, inclusiv metropola ţării, Istanbul, şi capitala Ankara.

Duminică, secţiile de votare vor fi deschise între orele locale 7.00 şi 16.00 în provinciile estice şi între orele 8.00 şi 17.00 în restul ţării. Primele rezultate sunt aşteptate duminică, până la ora locală 22.00 (şi a României).

Analiştii văd în acest vot un indicator la nivel naţional al sprijinului de care se bucură Erdogan şi al rezistenţei opoziţiei, în special a primarului Ekrem Imamoglu din Istanbul. Se aşteaptă o cursă strânsă în oraşul în care locuiesc peste 16 milioane de oameni şi care generează peste un sfert din PIB-ul ţării.

Care este miza

La ultimul scrutin local din 2019, principalul partid de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP), i-a administrat un duş rece lui Erdogan reuşind să se impună la Istanbul şi Ankara, ceea ce a pus capăt la mai mult de două decenii de guvernare a AKP şi a predecesorilor săi islamişti.

Erdogan, care a condus Turcia timp de peste două decenii şi care a făcut o campanie intensă pentru AKP în ultimele săptămâni, şi-a lansat cariera politică în calitate de primar al Istanbulului, în 1994.

Citește și
Compania AI care lucra cu armata americană a dat în judecată administrația Trump. „Prejudicii ireparabile”
Compania AI care lucra cu armata americană a dat în judecată administrația Trump. „Prejudicii ireparabile”

Aproape 11 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota în oraş, potrivit Consiliului Electoral Suprem.

Prezenţa la vot, atât la alegerile generale, cât şi la cele locale, este foarte mare în Turcia, de aproape 90%.

Principalul contracandidat al primarului în exerciţiu al CHP, Ekrem Imamoglu, este Murat Kurum, fost ministru al guvernului AKP. Sondajele îi dau un uşor avantaj lui Imamoglu.

În mai anul trecut, Erdogan a fost reales preşedinte, iar alianţa sa a obţinut majoritatea în parlament în cadrul unor alegeri generale cu rezultat strâns - ceea ce a divizat şi a descurajat o alianţă formată din CHP şi alte partide de opoziţie.

De ce contează

Bugetul municipalităţii metropolitane din Istanbul eclipsează toate celelalte 80 de oraşe din ţară, ajungând la 516 miliarde de lire (16,05 miliarde de dolari) în 2024, inclusiv sectoarele sale.

Prin comparaţie, bugetul celui de-al doilea oraş, capitala Ankara, este de 92 de miliarde de lire.

Controlul marilor oraşe şi al bugetelor acestora poate oferi partidelor un cuvânt de spus în ceea ce priveşte finanţarea, contractele şi crearea de locuri de muncă, sporindu-le popularitatea pe scena naţională.

Istanbulul are o importanţă specială pentru Erdogan, deoarece a urcat pe scena politică naţională în perioada în care a fost primar aici, între 1994 şi 1998.

Imamoglu a apărut ca principala alternativă a opoziţiei la Erdogan. Dacă va câştiga un al doilea mandat de primar, este foarte probabil să candideze la următorul scrutin prezidenţial, spun analiştii, în timp ce o înfrângere i-ar putea bloca cariera şi ar putea lăsa opoziţia şi mai mult în dezordine.

Pentru Erdogan, recâştigarea Istanbulului şi a Ankarei l-ar susţine în demersul său de a obţine o nouă Constituţie care i-ar putea prelungi domnia dincolo de anul 2028, care marchează sfârşitul mandatului său actual, spun analiştii.

Conform Constituţiei existente, preşedinţia este limitată la două mandate. Erdogan şi-a asigurat un al treilea mandat anul trecut datorită unei lacune juridice rezultate în urma tranziţiei la un sistem prezidenţial în 2018, deoarece mandatul său iniţial a fost îndeplinit în cadrul sistemului anterior.

"Testul electoral este, de asemenea, semnificativ pentru încercarea lui Erdogan de a obţine o nouă Constituţie (sau amendamente constituţionale) pentru a ocoli limitele mandatului prezidenţial şi a elimina elementele rămase de independenţă judiciară", a declarat Wolfango Piccoli, copreşedinte al companiei de consultanţă Teneo.

Cine sunt candidații

Murat Kurum, AKP, Istanbul

Kurum, în vârstă de 47 de ani, a fost ministru al Mediului şi Urbanismului din iulie 2018 până în iunie anul trecut, părăsind postul după alegerile generale din 2023. El a fost apoi ales deputat în Parlamentul din Istanbul.

Născut la Ankara, Kurum a lucrat la agenţia de stat pentru locuinţe TOKI din 2005 până în 2009 şi, ulterior, ca director general al Emlak Konut, un fond de investiţii imobiliare administrat de guvern.

Ekrem Imamoglu, CHP, Istanbul

Imamoglu, în vârstă de 52 de ani, originar din oraşul Trabzon, de la Marea Neagră, a fost primar de district în acest oraş înainte de a deveni primar al Istanbulului.

El a câştigat alegerile din 2019 în Istanbul cu sprijinul unei alianţe formate din CHP, partidul naţionalist IYI şi Partidul Democrat al Poporului (DEM) prokurd, care se numeşte acum DEM. În acest an, IYI şi DEM îşi prezintă proprii candidaţi, însă mulţi dintre kurzii din Turcia sunt gata să lase deoparte loialitatea faţă de partid şi să îl susţină duminică pe Imamoglu, potrivit sondajelor de opinie.

Mansur Yavas de la CHP, Turgut Altinok de la AKP, Ankara

Sondajele de opinie spun că primarul în exerciţiu al Ankarei, Mansur Yavas, un fost primar de district din Ankara, are un avans confortabil în faţa contracandidatului AKP, Turgut Altinok, un alt fost primar de district.

Alte provincii

Turcii vor vota şi în celelalte 79 de provincii ale ţării, exprimând în total patru voturi: unul pentru primarul provinciei lor, unul pentru primarul districtului, unul pentru consiliul districtual şi altul pentru administratorul local al cartierului lor.

Articol recomandat de sport.ro
Atenție, Superliga! Formația din orașul cu două stadioane ultramoderne s-a calificat în play-off și visează la promovare
Atenție, Superliga! Formația din orașul cu două stadioane ultramoderne s-a calificat în play-off și visează la promovare
Citește și...
Compania AI care lucra cu armata americană a dat în judecată administrația Trump. „Prejudicii ireparabile”
Compania AI care lucra cu armata americană a dat în judecată administrația Trump. „Prejudicii ireparabile”

Anthropic, compania de AI care are contract cu Pentagonul, a dat în judecată administrația Trump după ce a fost inclusă pe lista neagră și catalogată drept amenințare la adresa securității naționale a SUA.  

Lupta pe care Trump se chinuie să o câștige și care nu are legătură cu războiul. „Gigantul” pe care nu îl poate cumpăra
Lupta pe care Trump se chinuie să o câștige și care nu are legătură cu războiul. „Gigantul” pe care nu îl poate cumpăra

Preşedintele american Donald Trump a cumpărat obligaţiuni ale companiei Netflix în valoare de peste 1,1 milioane de dolari în ultimele trei luni, în perioada în care gigantul de streaming încerca fără succes să preia Warner Bros Discovery.

Război în Iran, ziua 11. Trump, sfătuit să găsească un plan pentru ieșirea din conflict; IRGC: „Noi decidem când se termină”
Război în Iran, ziua 11. Trump, sfătuit să găsească un plan pentru ieșirea din conflict; IRGC: „Noi decidem când se termină”

Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns în cea de-a 11-a zi, iar conflictul este „aproape încheiat", a spus Donald Trump. Azi-noapte, însă, explozii puternice au zguduit din nou Teheranul. 

Recomandări
Cheltuielile cresc în bugetul pe 2026. Statul vrea să strângă mai mulți bani din amenzi, TVA și jocuri de noroc
Cheltuielile cresc în bugetul pe 2026. Statul vrea să strângă mai mulți bani din amenzi, TVA și jocuri de noroc

Bugetul pentru 2026 este aproape gata. Statul speră că va încasa mai mulți bani din amenzi, jocuri de noroc și TVA.

Război în Iran, ziua 11. Trump, sfătuit să găsească un plan pentru ieșirea din conflict; IRGC: „Noi decidem când se termină”
Război în Iran, ziua 11. Trump, sfătuit să găsească un plan pentru ieșirea din conflict; IRGC: „Noi decidem când se termină”

Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns în cea de-a 11-a zi, iar conflictul este „aproape încheiat", a spus Donald Trump. Azi-noapte, însă, explozii puternice au zguduit din nou Teheranul. 

Ne-am putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimii 35 de ani. Ce spun specialiștii
Ne-am putea confrunta cu cea mai gravă criză energetică din ultimii 35 de ani. Ce spun specialiștii

Creșterile repetate de prețuri la carburanți pun presiune pe întreaga economie. Transporturile s-au scumpit deja, după ce motorina și benzina au avut majorări semnificative de preț, chiar peste noapte.