Aerul din India, contaminat. Poluarea este responsabilă de aproape 7% din decese în zece mari oraşe
Poluarea aerului cu particule fine este responsabilă pentru circa 7% din decese în zece mari oraşe indiene, estimează un studiu apărut joi, care subliniază că mortalitatea rămâne ridicată chiar şi în rândul metropolelor relativ nepoluate, scrie AFP.
„Rezultatele noastre, care se bazează pe date din 2008 până în 2019 în principalele oraşe indiene, arată că aproximativ 7% din decese sunt atribuibile expunerii zilnice la particule PM2,5", denumite în general particule fine, rezumă într-un comunicat Jeroen de Bont, unul dintre autorii principali ai studiului publicat în Lancet Planetary Health.
Cercetătorii au analizat zece mari oraşe indiene: Ahmedabad, Bangalore, Varanasi, Mumbai, Calcutta, Delhi, Hyderabad, Madras, Pune şi Shimla.
Ei au examinat modul în care numărul de decese se corelează cu cantitatea de particule fine observată în fiecare dintre aceste oraşe, folosind modelări care fac distincţia între diferitele surse de poluare a aerului, cum ar fi transportul sau arderea deşeurilor.
Ca prag de poluare, ei folosesc definiţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), conform căreia nu trebuie să se depăşească 15 micrograme de PM2,5 pe metru cub.
În total, ei estimează că 7,2% din decesele din perioada studiată, adică aproximativ 33.000, au fost legate de expunerea la particule fine.
Subiectul este crucial în India, una dintre ţările cele mai expuse la poluarea cu aceste particule care favorizează o serie de patologii, de la accidente vasculare cerebrale până la cancerul pulmonar.
Un aspect notabil este că decesele legate de aceste particule sunt deja ridicate în oraşele cele mai puţin poluate din listă, cum ar fi Mumbai şi Calcutta.
Însă, chiar dacă autorităţile indiene îşi stabilesc obiective de îmbunătăţire a calităţii aerului, ele folosesc un prag mult mai ridicat decât cel al OMS: 60 de micrograme pe metru cub.
„Prin scăderea acestor praguri şi respectarea lor, am putea salva zeci de mii de vieţi pe an", estimează Joel Schwartz, un alt autor al studiului.
