Acord între România și Azerbaidjan pentru un hub de gaz lichefiat la Marea Neagră
În cursa pentru resurse alternative, țara noastră face o înțelegere cu Azerbaidjanul pentru a aduce în următorii ani gaze lichefiate din Marea Caspică.
Pentru asta însă este nevoie de construcția unui terminal la Marea Neagră. Cele două state vor finanța împreună lucrările. Între timp, spun specialiștii, România ar trebui să se concentreze pe mărirea producției, în cazul în care iarna va fi grea.
Proiectul ar putea dura doi ani
Proiectul constă în aducerea de gaze din zona Mării Caspice în România. Așa am putea importa gaze lichefiate din Azerbaidjan pe nave.
Asta ar însemna că gazele să fie transportate de la azeri, printr-un port pe care îl au în Georgia spre România, la Constanța, unde ar urma să fie construit un terminal de regazeificare.
Oficialii noștri se feresc să dea un termen de finalizare. Deocamdată avem încheiat cu azerii doar un memorandum, dar proiecte similare din Europa arată că lucrările ar putea dura doi ani.
Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Punem bazele unui nou coridor de transport al gazelor din Marea Caspică. Al doilea coridor. România devine un nod important, un hub energetic și, împreună cu Azerbaidjan, vrem să dezvoltăm investițiile în România și să contribuim la securitatea energetică”.
Pentru azeri, planul este clar. Fără gazele rusești, zece țări, printre care și România, se luptă pentru gazele din Marea Caspică.
Jabbarov, ministrul Economiei din Azerbaidjan: „Intenționăm să dublăm furnizarea noastră către Europa până în 2027”.
Între timp, România încă așteaptă de câteva luni să încheie cu azerii un contract pentru furnizarea de gaze prin conducta care leagă Bulgaria și Grecia, inaugurată la începutul acestei luni.
Prin interconectorul Bulgaria-Grecia ar putea fi aduse la noi gaze din Azerbaidjan care ar putea asigura, la nevoie, 10% din consumul nostru.
În vreme ce vecinii bulgari și-au asigurat deja cantitățile de care au nevoie de la azeri, noi încă nu avem un contract semnat.
Otilia Nuțu, expert forum: „Ar trebui să găsim surse care să intre în piață destul de repede pentru a răspunde acestei crize. În locul Romgaz m-aș concentra pe prioritatea numărul zero: zăcământul de la Caragele, de 30 miliarde de metri cubi, care ar rezolva o bună parte din problemele pe care le avem. Ar compensa declinul actual al producției actuale și ar fi echivalentul consumului României pe trei ani”.
Pentru această iarnă, cantitățile de gaz ar fi asigurate, dar consumul industrial a scăzut dramatic, din cauza prețurilor.
Claudiu Cazacu, specialist energie: „În România avem fabrici care și-au redus sau închis activitatea. Dacă populația e apărată, totuși din punct de vedere economic presiunea pe industrie se simte și încă nu avem o soluție. Încă prețurile nu au ajuns atât de jos încât să se repornească activitatea".
Depozitele cu gaze ale României sunt umplute la peste 90% din capacitate, după ce Comisia Europeană a cerut un nivel de cel puțin 80%.
Etichete: azerbaidjan, Comisia Europeana, energie,
Dată publicare:
.webp)
