Primul zbor comercial internaţional a plecat de la Kabul cu peste 100 de pasageri la bord
Un avion cu peste 100 de persoane la bord, incluisv americani, a decolat joi după-amiază de pe aeroportul din Kabul.
Acesta a fost primul zbor spre străinătate dinspre capitala afgană după retragerea trupelor americane, la final de august.
Procedurile nu au fost tocmai uşoare, având în vedere că aeroportul a suferit avarii semnificative după evacuările haotice de luna trecută.
Avionul, cu destinaţia Doha, a fost primul care a decolat după "podul aerian" gigantic organizat de americani, ce a permis evacuarea a peste 120.000 de persoane din Afganistan, după preluarea puterii de către talibani, la jumătatea lunii august.
După formalităţile de plecare desfăşurate în aeroport, pasagerii au urcat în autobuze, sub atentă supraveghere a personalului de securitate venit din Qatar.
Zabiullah Mujahid, purtător de cuvând al talibanilor: „Această parte a aeroportului unde lucrează acum oamenii din Qatar este aproape reparată. Vom fi foarte bucuroşi când îşi vor termina treaba. Cu ajutorul divinităţii acest aeroport va fi pregătit de zboruri normale, curând.”
Qatarul şi aliatul său Turcia lucrează de câteva zile pentru a pregăti structurile aeroportuare de la Kabul pentru o redeschidere graduală.
Printre pasageri s-au numărat cetăţeni americani, britanici, nemţi şi maghiari. Cu toţii au fost testaţi de COVID imediat după aterizare, pe aeroportul din capitala Qatarului.
După acest prim zbor, chiar şi Statele Unite au ţinut să salute ceea ce autorităţile americane au numit - ''cooperarea'' şi ''flexibilitatea'' talibanilor.
Joi seară, un grup de cetăţeni afgani, evacuaţi din Afganistan, a ajuns în România la bordul unei aeronave TAROM. Este vorba de o parte dintre persoanele evacuate în urma demersurilor Celulei de criză convocate în august. Ei au fost întâmpinaţi la aeroport de ministrul de externe Bogdan Aurescu. Printre cei evacuaţi se numără foști colaboratori ai trupelor române în teatrul de operațiuni din Afganistan, studenți cu burse în România, dar şi alte categorii vulnerabile - precum jurnaliști sau activiști pentru drepturile omului.
