Investiție dezastruoasă la Giurgiu. Primăria a reușit imposibilul: ponton plutitor construit pe uscat
Autoritățile locale din Giurgiu și-au bătut joc de un proiect european, prin care trebuia construit un port pentru micile ambarcațiuni. Noi și bulgarii am luat împreună aproape 6 milioane de euro.
În timp ce vecinii noştri și-au făcut bine treaba, la noi modificările și erorile s-au ținut lanț, iar lucrarea a fost declarată nefuncțională. Primăria Giurgiu va trebui să repare acum stricăciunile, altfel riscă să restituie integral toate milioanele de euro investite, atât de noi cât și de partea bulgară.
Giurgiu este unul dintre orașele privilegiate, cu acces direct la Dunăre, care reușește să uimească. Nu doar pentru că nu are port pentru ambarcațiunile mici. Dar și pentru faptul că atunci când Primăria s-a apucat, în sfârșit, să facă unul, a reușit imposibilul.
Pontonul a fost fixat pe pământ, la mare distanță de apă, ceea ce face acostarea imposibilă. Deși proiectul inițial prevedea unul plutitor.
Inspectorul PRO a mers la Giurgiu, să vadă cum a fost posibil un asemenea naufragiu administrativ.
Ramona Țintea, corespondent PROTV: „Pontonul pe care îl vedeți acolo ar fi trebuit, de fapt, să fie în apă! Este și logic, pentru că așa am fi putut să ne apropiem de pe el și să putem coborî uşor din barcă.”
Pescar: „O fi făcut proiectul când o fi fost apa sus... Dumnezeu cu mila.”
Conform Căpităniei Zonale Giurgiu, cotele apelor Dunării în această perioadă sunt normale. Adică apa este fix așa cum este acum. Conform aceleiași surse, Dunărea este la acest nivel 8 luni pe an.
Există atât o zonă de promenadă, cât şi un hangar în care bărcile să stea la adăpost. Însă nu ai cum să ajungi în zona de promenadă, pentru că nici măcar scările nu au fost montate.
Întreaga construcție s-a ridicat la peste 3 milioane de euro, din care 85% au fost fonduri europene.
Am analizat planurile tehnice ca să înțelegem cum s-a ajuns aici.
Planșele prevedeau un port complet funcțional: cu ponton principal plutitor, cu brațe lungi și mobile, adaptate nivelului Dunării, dar și pontoane mici pentru 60 de ambarcațiuni. La fața locului, am găsit însă o construcție redusă și nefuncțională.
Ramona Țintea, corespondent PROTV: „Aceea este rampa de lansare a bărcilor la apă. După cum se vede, ea nu ajunge la apă.”
Pontonul mare este fixat pe uscat, pentru că brațele de susținere au fost mult scurtate, iar pontoanele mici lipsesc cu desăvârșire.
De ce proiectul a fost recepționat deja eșuat
Am mers la Primărie să cerem explicații. Bogdan Chirpizisu este responsabilul cu proiectele europene.
Bogdan Chirpizisu, șef Serviciu Proiecte Europene: „Așa cum a fost el proiectat, cum a fost proiectul tehnic, tot ansamblul respectiv era undeva la 20 metri mai înspre apă. Acel cheu și mai ales rampa de lansare a ambarcațiunilor ar fi mers construcția ei dincolo de șenalul navigabil, ceea ce - practic - ar fi blocat circulația fluvială în zona respectivă. S-a concluzionat că întregul ansamblu trebuie să meargă mai în spate, să fie decalat.”
Odată adusă înspre mal, construcția a eșuat
Cu toate acestea, șeful proiectelor europene a semnat recepția finală a lucrărilor ca și când totul ar fi fost în regulă. O lună mai târziu, însă, pontonul, aflat pe pământ, s-a prăbușit în Dunăre. A fost nevoie de o macara că să-l repună pe poziții.
Reporter: De ce ați acceptat să se facă acest proiect în felul acesta, dacă știați că este deficitar ?
Bogdan Chirpizisu, șef Serviciu Proiecte Europene: „Mi se pare întrebarea dvs… De ce am acceptat eu personal?”
Reporter: Nu personal, erați într-o funcție…
Bogdan Chirpizisu: „Pentru că era un proiect, existau niște avize de la Ministerul Transporturilor, de la APDF, de la Căpitănie...”
Reporter: Toate au dat, inițial, avizul că totul e în regulă Peste trei ani și-au dat seama, aceleași instituții, că încurcă șenalul navigabil!
Bogdan Chirpizisu: „O dată începută construcția… Da…”
Un control făcut de Ministerul Dezvoltării a scos la iveală deficiențele.
Aurel Dragoș Drăghescu, subsecretar de stat Ministerul Dezvoltării: „Noi am dat măsurile pentru a fi îndreptate cumva problemele tehnice. Ei nu le-au dus la bun sfârșit pe niciuna din ele și s-a luat în analiză să îl trecem pe proiectele nefuncționale, cu termen de operaționalizare până la 31.12.2026”
Primăria Giurgiu trebuie să repare acum stricăciunile din contribuțiile de la bugetul local. Numai că n-are fonduri. Dacă nu va găsi o soluție în termenul impus riscă să returneze atât banii investiți la noi cât și la bulgari. Vorbim de o sumă de 6 milioane de euro.
Cum arată pontonul pe partea bulgară
Am fost curioși să vedem cum arată la Ruse proiectul făcut de ei. Ne-am întâlnit cu viceprimarul orașului.
Zlatomira Stefanova, viceprimar Ruse: „Partea noastră a fost finalizată în martie 2021. Primul obiectiv a fost să avem un zid mai înalt pentru a preveni inundațiile. Acesta a fost primul obiectiv, iar al doilea a fost să avem încă trei docuri de pasageri pentru nave.”
Cu 4 milioane de euro, bulgarii au realizat un port modern, unde navele de croazieră pot acosta civilizat. În paralel, au refăcut și faleza Dunării, printr-un alt proiect european, transformând-o într-o zonă atractivă.
Zlatomira Stefanova, viceprimar Ruse: „Navele de pasageri și turiștii care vin aici din toată Europa, ne aduc cei mai mulţi bani din turism. Vechiul port de aici era într-o stare foarte proastă, zona nu era deloc frumoasă. Pentru noi, dezvoltarea regional europeană este foarte importantă.”
Între timp, pe malul românesc al Dunării, declinul a continuat. Cele două firme care au construit portul din Giurgiu și-au declarat insolvența.
Liderul de proiect a fost o societate condusă de Mihai Rotaru - un miliardar discret care, de-a lungul anilor, a desfășurat multe contracte cu statul și a fost apropiat de oameni politici importanți. În 2020, an electoral, familia Rotaru a împrumutat Partidul Social Democrat cu 890.000 de lei.
L-am contactat, atât pe el cât și pe proiectant, să ne explice de ce portul nostru a rămas nefuncțional. Până la difuzarea materialului, nu am primit niciun răspuns.
A doua firmă de construcții n-a putut fi contactată pentru un punct de vedere.
Cel mai grav este ca Giurgiu rămâne unul dintre cele mai importante oraşe fluviale româneşti care priveşte însă Dunărea doar de la distanţă.
Etichete: giurgiu, inspectorul pro, ponton, port,
