NASA va lansa roverul Perseverance, care să caute viață pe Marte
Roverul Perseverance va pleca spre Marte pentru a explora posibilitățile de existență a vieții pe Planeta Roșie. Vehiculul NASA va scana rocile de la suprafață și va aduna cele mai promițătoare mostre, care vor ajunge pe Pământ peste câțiva ani.
Roverul Perseverance, care are dimensiunea unui automobil şi reprezintă piesa centrală a misiunii NASA spre Marte din 2020, ce are un buget de 2,7 miliarde de dolari, urmează să fie lansat joi, 30 iulie, în cadrul unei ferestre de lansare de două ore, care se deschide la ora 11:50 GMT.
Roverul va fi lansat cu o rachetă Atlas V, produsă de United Launch Alliance (ULA), de la baza aeriană Cape Canaveral din Florida.
Dacă vremea va fi nefavorabilă, NASA a anunţat că lansarea poate avea loc până la 15 august.
După această dată, misiunea ar trebui să aştepte încă 26 de luni, până când Marte şi Pământul vor fi din nou aliniate pentru a permite călătoriile interplanetare în cel mai scurt interval de timp posibil - care, în acest caz, este de aproape şapte luni.
Dacă va fi lansat la data stabilită, roverul Perseverance va asoliza în interiorul Craterului Jezero pe 18 februarie 2021.
NASA va testa noi tehnologii
Cu un diametru de 45 de kilometri, craterul Jazero a găzduit un lac şi o deltă formată la gurile unui râu în trecutul îndepărtat al "Planetei Roşii", iar Perseverance este dotat cu instrumente pentru analiza acestei zone în căutarea urmelor lăsate de eventuale forme de viaţă marţiene.
Robotul american, echipat cu şase roţi, va colecta mostre de sol şi roci, care vor fi apoi trimise înapoi pe Pământ la orizontul anului 2031, în cadrul unei viitoare misiuni de colaborare între NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA).
În cadrul acestei misiuni, NASA va testa câteva noi tehnologii de explorare.
Spre exemplu, unul dintre cele 10 instrumente ale roverului Perseverance, denumit MOXIE (acronimul de la "Mars Oxygen ISRU Experiment"), va genera oxigen din atmosfera rarefiată şi dominată de CO2 din atmosfera marţiană.
Astfel de instrumente ar putea fi folosite în viitoarele misiuni cu echipaj uman pe "Planeta Roşie", conform NASA.
Perseverance va continua tradiţia celor patru misiuni cu rovere autonome trimise de NASA pe Marte începând cu sfârşitul anilor '90, care, cu ajutorul sateliţilor rămaşi pe orbita marţiană, au oferit oamenilor de ştiinţă o cantitate impresionantă de informaţii despre Planeta Roşie şi au demonstrat că Marte nu a fost mereu planeta deşertică şi rece din prezent.
Până în prezent, NASA a demonstrat că ştie să trimită roboţi exploratori pe Marte. Cele patru asolizări, câte una pentru fiecare rover - Pathfinder, Spirit, Opportunity şi Curiosity (cel din urmă fiind şi ultimul care este încă funcţional la suprafaţa Planetei Roşii) -, s-au desfăşurat fără probleme.
Se caută confirmarea că Marte a fost o planetă vie
În trecutul îndepărtat, pe Marte au existat condiţiile şi ingredientele necesare apariţiei vieţii: compuşi organici şi un climat favorabil.
Oamenii de ştiinţă speră să descopere în eşantioanele ce vor fi adunate de Perseverance fosilele unor bacterii, fapt ce ar confirma că Marte a fost în trecutul îndepărtat o planetă vie.
Roverul Perseverance, de trei metri lungime şi cu o greutate de aproape o tonă, are "ochi" (19 camere video), "urechi" (două microfoane ambientale) şi un braţ robotic de doi metri lungime.
Instrumentele cele mai importante sunt două lasere şi un dispozitiv cu raze X, care, proiectate asupra rocilor, realizează o analiză a compoziţiei chimice şi moleculare a acestora şi pot repera eventualii compuşi organici.
La bord se va afla şi un mini-elicopter de 1,8 kilograme, Ingenuity, care va încerca să zboare în premieră în atmosfera rarefiată a Planetei Roşii".
Prin această misiune, NASA nu se aşteaptă să găsească fosile ale unor organisme mai complexe, cum ar fi cochilii fosilizate ale unor melci marini sau scoici, pentru că, susţin oamenii de ştiinţă, chiar dacă viaţa a apărut cândva pe Marte, ea a avut o existenţă scurtă şi nu a avut timp să evolueze spre forme mai complexe, înainte de deşertificarea întregii planete, pierderea apei şi a atmosferei.
