Institutul din cartierul Militari care lucrează pentru NASA. Realizează brațul robotizat care va ajunge pe Marte

Inclusiv brațul robotizat va fi produs la COMOTI.

Prima stație în drum spre Marte e la Păcii. Într-un mic institut de-acolo se lucrează la brațul robotic care va aduce pe Pământ mostre din Planeta Roșie. Și nu e singurul proiect interesant la care se lucrează la COMOTI - sisteme de răcire pentru sateliți, ba chiar și micro-motoare cu reacție pentru drone.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare - aka COMOTI - este derivat dintr-un institut cândva condus de Henri Coandă, INCREST.

Astăzi, pe vastul teren din Militari împărțit cu INCAS, COMOTI lucrează la multe proiecte din domeniul spațiului, militar sau civil. Dacă ești cât de cât pasionat de motoare, știință și aviație - te vei simți ca-ntr-un muzeu. De menționat că n-am avut voie să filmez prea multe, și fix lucruri mai interesante...

Citește și

Starship, racheta lui Elon Musk, a explodat la doar câteva minute după ce a fost lansată

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Poate cel mai cunoscut proiect la care COMOTI lucrează este Mars Sample Return - un proiect ambițios prin care se încearcă recuperarea unor mostre de pe Marte, culese de Perseverance.

Radu Mihalache - șef departament COMOTI: „Unul din rolurile Europei în cadrul acestei misiuni este de a dezvolta un braț robotizat lung de 2,5 metri care seamănă foarte mult cu mâna unui om, pentru că are un umăr, cot, și niște încheieturi, iar rolul acestui braț este de a colecta probele de sol.”

Radu Mihalache - șef departament COMOTI: „Rolul nostru este de a dezvolta o serie de mecanisme critice pentru misiune. Mai precis trei sisteme de tip hold down mechanism, care au rolul de a menține pe poziție brațul robotic european în timpul lansării, în timpul deplasării între Pământ și Marte.”

M-am simțit ca un copil într-o cameră plină de jucării. Din ce mi-am dat seama, Comoti e un institut care încearcă să lege Pământul de ce e sus. Un alt proiect este un sistem de răcire avansat pentru sateliți.

Dragoș Mihai, inginer: „Este o pompă centrifugală care va fi integrată în următoarele sisteme active de control ale temperaturi pe sateliți. Sateliții includ diverse echipamente electronice care produc căldură mare și trebuie disipată. Pompa preia căldura și o disipă în spațiu.”

E ca un radiator pentru mașină, doar că mult, mult mai compact.

Dragoș Mihai, inginer: „Avem libertate totală să propunem orice arhitectură, atâta timp cât se încadrează în cerințele beneficiarului, dimensiuni, și produce performanțele solicitate de el. Ne impun niște restricții de volum și de masă. Lucrăm de trei ani la această pompă și cred că într-un an să avem un engineering model gata.”

La un astfel de proiect se lucrează deja de trei ani, timp în care sunt simulate mai multe variante - în final una dintre ele ajunge demonstrator, iar dacă funcționează cum trebuie, ajunge în următorul stadiu, apropiat de produsul final. Inclusiv materialele din care sunt construite sunt testate în condiții extreme. Această mașinărie poate să încălzească materialele și să le supună la un stres foarte mare. Ajung apoi sub lupa unui microscop capabil să mărească de până la 3 milioane de ori.

„De fiecare dată când se lucrează la un prototip trece prin aceste faze - proiectare - trece la partea de testare - caracterizare și validare - e una din metode. Sunt proiecte naționale, pe care le avem. Proiecte internaționale - câteva cu agenția spațială europeană” explică cercetătorii.

Pentru fiecare prototip, pentru că volumul de producție este mic, se folosește aparatură de ultimă oră pentru piese. Inclusiv imprimantă 3D, care folosește pulbere metalică. Alexandru lucrează și el la COMOTI de 10 ani.

Alexandru Paraschiv, cercetător științific COMOTI: „Poate să realizeze piese care sunt dificil sau imposibil de făcut print tehnici convenționale”

Reporter: Sunt rezistente?

Alexandru Paraschiv, cercetător științific COMOTI: „Sunt rezistente, materialul pe care noi îl fabricăm este comparabil sau chiar superior materialului turnat.”

În total, la COMOTI lucrează 350 de oameni și sunt o mulțime de proiecte în dezvoltare, în același timp. Aici, de exemplu, este testat un design nou pentru un motor de avion comercial - care ar putea să reducă consumul de carburant cu 1%, datorită unui labirint care direcționează aerul mai eficient.

Reporter: De cât timp lucrați la el?

Olariu Cristian, inginer cercetător: „De trei ani.”

Reporter: Trei ani de zile pentru 1% combustibil?

Olariu Cristian, inginer cercetător: „Da, dar bătălia este foarte mare în Europa pentru 1%.”

Poate cel mai interesant lucru găsit la COMOTI este un micro motor cu reacție - identic cu cel de pe avioanele de luptă, doar că la o scală mult mai mică. Standul pe care stă acest motor e făcut de câțiva tineri, proaspăt ieșiți de pe băncile facultății.

Tărăbîc Mihai Cornel, cercetător științific: „Are ca aplicație pentru drone, pentru vehicule pilotate de la distanță, un produs realizat intern în totalitate, adică fiecare componentă, asamblare, tot ce ține de el.”

-Urmează să-l pornim la cald, o pornire cu kerosen. Te las pe tine să apeși butoanele.

- Nu e așa spectaculos cum mă așteptam, cu mouse.

- Totul se testează automat. Acum îi dai pornire.

- El își face singur algoritmul de lucru. A pornit cu aer, a pornit și bujia.

Și la acest motor se lucrează deja de mai bine de 5 ani.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5