iLikeIT. Strategia de digitalizare a educației este o idee bună, dar nu conține nimic concret

02-11-2020 11:27

Proiectul Ministerului Educației, privind elaborarea unei ”strategii de digitalizare a educaţiei din România”, este o idee bună, dar care nu conține nimic concret.

Aceasta este concluzia unui ONG specializat în educație digitală, RoboHub, care a analizat propunerile lansate în consultare publică pe platforma smart.edu.ro.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat, în 26 octombrie, procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educaţiei din România 2021 - 2027 - SMART.Ed: Şcoală Modernă, Accesibilă, bazată pe Resurse şi Tehnologii digitale.

Invitată în emisiunea iLikeIT de la Pro TV, realizată de Iulia Ionescu, Ana Maria Stancu, consultant în educație digitală, spune că această strategie a ministerului ”este binevenită, însă pe de altă parte nu este ce ne așteptam”.

Ea spune că sunt doar niște idei și dorințe generale și că lipsesc, de fapt, măsurile concrete pentru digitalizarea educației.

”Într-adevăr, ce regăsim pe pagina de consultare publică sunt niște deziderate pe care cu toții ni le dorim. Nu cred că există vreun cetățean sau politician care să nu-și dorească ce scrie aici. Însă ce ne așteptam noi să vedem erau măsurile prin care se face asta. Și, în principal, pe noi ne interesează două aspecte. Unu este legat de baza materială, și anume cum faci ca în școli să ai tehnologia de care ai nevoie.

Și aici avem o mare problemă, pentru că acest lucru s-a realizat acum câțiva ani, dacă vă aduceți aminte de marele scandal. Toate școlile sunt dotate cu calculatoare, însă sunt de prin 2007-2008. Întrebarea este cine își va asuma să facă o investiție la fel de mare în acest domeniu? A doua chestiune este și dacă faci licitație pe o sumă atât de mare, e cum faci cu acele specificații astfel încât să te asiguri, pentru că în momentul ăsta licitațiile sunt pe prețul cel mai mic, cum faci să ai o tehnologie care să fie bună și în anii următori. Calculatoarele care au fost luate în 2007-2008, vă spun din propria experiență, nu mai pot să deschidă un browser, atât de vechi sunt și perimate.” - a declarat Ana Maria Stancu, consultant în educație digitală.

Tot ea atrage atenția că un factor foarte important în procesul de digitalizare a educației este instruirea profesorilor.

Încă o chestiune importantă ține de instruirea profesorilor. La fel, tot din experiența noastră ca ONG, dar și a altor ONG-uri care lucrează pe zona asta, vă pot spune că profesorii s-au schimbat în timp. Sunt mult mai deschiși către tehnologie, sunt mult mai deschiși să învețe, însă le trebuie resurse și le trebuie niște oameni motivați care să facă instruirile astea. Pentru că dacă le trimiți o persoană care nu crede în ceea ce face și doar trebuie să bifeze lucrul ăsta, nu va transmite aceeași energie profesorilor.” - mai spune reprezentantul ONG-ului.

Ana Maria Stancu mai subliniază faptul că, din punctul său de vedere, o strategie reală ar trebui să prevadă sursele de finanțare și o perioadă clară de îndeplinire a obiectivelor.

Deși există formulare prin care orice persoană poate veni cu propuneri pe marginea strategiei de digitalizare, ONG-urile afirmă că Guvernul ar trebui să prezinte un plan concret, pentru ca societatea civilă să nu fie obligată să vină cu soluții de la zero.

Să avem ceva foarte concret. Să punem un buget la bătaie și să zicem anul ăsta putem să cumpărăm atâtea, la anul cumpărăm atâtea și să facem în așa fel încât școlile să aibă cele trebuie. Acum a venit pandemia și ne-a arătat ce înseamnă să nu ai tehnologie. Însă v-aș aduce aminte, când a început acest an, bugetul pe anul acesta a scăzut la sănătate și la educație, ceea ce este foarte relevant. Pandemia a venit și cumva ne-a arătat exact care sunt cele două domenii cele mai importante pentru o țară. Și până nu creștem un pic bugetul, astfel încât să ai baza materială, nu o să poți ajunge acolo unde vrei. Știu că e o discuție foarte pragmatică șimcă vorbesc foarte mult despre bani, însă nun ai cum să faci educație digitală fără să ai calculatoare sau o tablă interactivă și conexiune la internet.” - mai spune ea.

Consultarea publică se desfăşoară online, pe smart.edu.ro, în perioada 26 octombrie - 9 noiembrie, prin completarea unui chestionar, fiind structurată pe 9 domenii de consultare:

- Competenţe digitale pentru elevi şi studenţi;
- Educaţia digitală pe întreg parcursul vieţii;
- Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţie digitală;
- Infrastructură şi resurse tehnologice digitale;
- Conectivitate;
- Resurse educaţionale deschise;
- Curriculum şcolar pentru meserii emergente;
- Securitate cibernetică, protecţia datelor, siguranţa online şi etica IT
- Alte teme subsecvente digitalizării educaţiei.

Informaţii suplimentare sunt disponibile pe pagina web dedicată acestei consultări, www.smart.edu.ro.

39 % dintre cadrele didactice din România nu folosesc platforme educaționale online

 

O analiză a stadiului de utilizare a platformelor de învățare online arată că 39 % dintre cadrele didactice din România nu folosesc platforme educaționale online, spre deosebire de 61 % care folosesc platforme pentru educație, precum cele de la Google sau Microsoft.

Astfel, situația este următoarea:

724 unități de învățământ utilizează Gsuite;
572 unități de învățământ utilizează Office365;
681 unități de învățământ utilizează Adservio;
180 unități de învățământ utilizează Kinderpedia;
142 unități de învățământ utilizează Edu24.

Studiul a fost realizat în luna august la nivel național, în unitățile de învățământ preuniversitar de stat, de către experții e-learning din cadrul proiectului CRED.

La această analiză au participat 4.910 unități de învățământ, ceea ce reprezintă 91,15% din total. Situația centralizată a relevat faptul că în 2.998 unități de învățământ de stat au fost activate platforme și instrumente de învățare online.