Acest lucru se întâmplă deoarece societăţile care le operează nu au reuşit să implementeze verificări eficiente ale vârstei, relatează vineri Reuters, potrivit Agerpres.
În studiul publicat vineri, agenţia eSafety a mai constatat că majoritatea copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani foloseau reţelele de socializare în luna martie la fel de frecvent ca înainte de intrarea în vigoare a interdicţiei, pe 10 decembrie anul trecut, în timp ce gradul de conştientizare a părinţilor cu privire la obiceiurile acestora a scăzut.
Australia a fosrt primul stat din lume care a interzis accesul la rețelele sociale pentru adolescentele sub 16 ani.
Continuarea utilizării reţelelor de socializare de către copii s-a desfăşurat în ciuda faptului că procentul celor care deţineau conturi a scăzut de la 52% la 42%, înregistrându-se reduceri "semnificative din punct de vedere statistic" în special în cazul YouTube, Snapchat şi TikTok, se arată în raport.
"Majoritatea tinerilor sub 16 ani care aveau conturi pe reţelele de socializare înainte de începerea aplicării măsurii au reuşit fie să le păstreze, fie să creeze altele noi la pragul de trei luni, eşecul platformelor de a implementa măsuri eficiente de verificare a vârstei fiind citat drept motiv principal", a precizat eSafety într-un comunicat.
Australia a introdus această interdicţie - o premieră mondială - din cauza preocupărilor privind impactul reţelelor de socializare asupra sănătăţii mentale şi fizice a copiilor şi tinerilor. Implementarea acesteia este urmărită cu atenţie de multe alte ţări care, între timp, au încercat să introducă propriile restricţii.
Înainte de interdicţie, aproape 86% dintre copiii chestionaţi au declarat că folosesc cel puţin o platformă cu restricţii de vârstă. Trei luni mai târziu, această cifră a rămas peste pragul de 81%, potrivit raportului.
Circa 58% dintre adolescenţi au spus că folosesc reţelele de socializare zilnic sau mai des, o scădere foarte uşoară faţă de procentul de circa 60% înregistrat înainte de interdicţie, a constatat studiul.
Aproximativ jumătate dintre copiii care şi-au păstrat conturile au declarat că platformele nu le-au verificat vârsta, acesta fiind principalul motiv pentru care au putut continua să utilizeze serviciile respective. Alţii au menţionat că în conturi figurau cu vârsta de 16 ani sau mai mult, ori că sistemele de verificare a vârstei au stabilit în mod eronat că depăşesc limita de vârstă.
Raportul, elaborat de un grup consultativ global format din cercetători universitari, a comparat datele colectate de la peste 4.000 de copii şi familii înainte de intrarea în vigoare a interdicţiei şi la trei luni după aceea. Este primul raport publicat în cadrul unui studiu pe doi ani, menit să evalueze rezultatele interdicţiei.
