Pachetul cu masurile de austeritate a ajuns in parlamentul elen. Tsipras: Am semnat acordul pentru a evita dezastrul tarii
LIVE UPDATE| Se anunta o furtuna politica la Atena, unde Parlamentul trebuie sa adopte pana miercuri la miezul noptii pachetul draconic de reforme impus de creditorii europeni.
Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV
Premierul Tsipras se confrunta cu o rebeliune in sanul propriului partid, insa are de partea sa opozitia pro-europeana. Nu este exclusa insa o remaniere guvernamentala si nu putini sunt cei care cred ca zilele lui Alexis Tsipras in fruntea executivului sunt numarate.
Premierul Alexis Tsipras s-a angajat sa treaca reformele prin Parlament, inclusiv legea pensiilor, a TVA-ului si cea privind liberalizarea pietei de munca. Pentru el, cea mai grea misiune abia incepe, in conditiile in care unii dintre membrii guvernului i-au retras deja sprijinul. Ministrul de Finante, Euclid Tsakalotos, isi ajuta cum poate seful si i-a mobilizat inca de dimineata pe reprezentantii Syriza.
Pentru a trece de Parlament, pachetul de reforme are nevoie de votul a 151 din cei 300 de deputati. Coalitia de la guvernare are o majoritate confortabila, 162 de deputati, insa mai mult de 30 au anuntat deja ca nu vor sprijini acordul. Alexis Tsipras se bucura totusi de sprijinul opozitiei pro-europene. Chiar daca propunerile vor trece de parlament, guvernul are zilele numarate, sunt de parere analistii.
SUMARUL EVENIMENTELOR, MARTI, 14 IULIE:
-► Tsipras: Am semnat acordul pentru a evita dezastrul tarii
-► Raport FMI: Grecia are nevoie de o reducere a datoriei mai mare decat planurile UE
-► Guvernul a trimis catre parlament proiectul de lege privind masurile de austeritate
-► Presedintele francez: Grecia nu a fost umilita
-► Varoufakis: Acordul Greciei cu Eurogrupul este 'un tratat de capitulare'
-► Politia elena se pregateste pentru proteste violente in ziua in care Parlamentul va vota planul de masuri de austeritate
-►Proteste la Atena: Grecii au ars steagul Syriza
-►Cehia refuza sa ofere garantii pentru Atena
-►Londra nu vrea sa ajute Grecia
-►Parlamentul din Grecia, obligat sa aprobe planul de austeritate pana pe 15 iulie
CRONOLOGIA EVENIMENTELOR, MARTI, 14 IULIE:
ora 23:11 Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a recunoscut marti seara ca acordul cu creditorii pentru un al treilea plan de ajutor financiar este un text in care "nu crede", dar "l-a semnat pentru a evita dezastrul tarii", noteaza France Presse.
"Imi asum responsabilitatea pentru orice greseala pe care am putut sa o comit, imi asum responsabilitatea pentru un text in care eu nu cred, dar l-am semnat pentru a evita dezastrul tarii", a declarat Tsipras intr-un interviu la televiziunea publica elena ERT, in ajunul unui vot crucial in parlament asupra acestui acord anuntat luni la Bruxelles si primit foarte prost de o parte a partidului sau radical de stânga SYRIZA.
ora 23:00 Raport FMI: Grecia are nevoie de o reducere a datoriei mai mare decat planurile UE
Grecia va avea nevoie de o reducere a datoriei mai mare decat sunt dispusi sa ofere partenerii din zona euro, din cauza pagubelor suferite de economia si bancile elene in ultimele doua saptamani, se arata intr-un raport intern elaborat de Fondul Monetar International si consultat de Reuters.
Potrivit Reuters, raportul FMI a fost trimis luni seara guvernelor din zona euro, la cateva ore dupa ce autoritatile de la Atena au ajuns la un acord de principiu cu partenerii din zona euro pentru un al treilea program de asistenta in valoare de 86 de miliarde de euro, in schimbul unor masuri dure de austeritate si reforme structurale.
'Deteriorarea dramatica a sustenabilitatii datoriei Greciei scoate in evidenta nevoia unei reduceri a datoriei a carei amploare trebuie sa fie mai mare decat ceea ce s-a discutat pana acum si ceea ce a fost propus de Mecanismul European de Stabilitate' sustine FMI.
Potrivit raportului FMI, partenerii europeni vor fi nevoiti sa acorde Greciei o perioada de gratie de 30 de ani in ceea ce priveste serviciul tuturor datoriilor sale europene, inclusiv pentru noile imprumuturi, precum si o prelungire dramatica a maturitatilor sau, in caz contrar, sa accepte, in avans, 'stergeri masive' pentru imprumuturile acordate Atenei.
Fondul sustine ca inchiderea bancilor si introducerea restrictiilor asupra miscarilor de capital la data de 29 iunie 'a pus o noua povara asupra asupra sistemului bancar si economiei, conducand la o noua deteriorare a sustenabilitatii datoriei comparativ cu estimarile noastre anterioare'. Conform celor mai recente prognoze ale FMI, datoria Greciei va atinge un varf de aproape 200% din PIB in urmatorii doi ani, fata de estimarile anterioare, care vorbeau de un maxim de 177% din PIB. In plus, chiar si in 2022 datoria Greciei va fi de 170% din PIB, comparativ cu 142% din PIB cat se estima anterior.
Separat, adjunctul directorului general al FMI, Zhu Min, a apreciat ca Grecia are nevoie de o noua reducere a datoriei, dupa ce a acceptat mai multe masuri de austeritate.
'Dat fiind faptul ca nivelul datoriei Greciei este foarte mare, trebuie sa ne gandim care este modul adecvat in care putem realiza o modificare a profilului datoriei si o restructurare a datoriei, astfel incat sa reducem povara si sa ajutam economia sa avanseze', a spus Zhu Min la o conferinta organizata la Addis Abeba.
In prezent, Grecia nu poate primi fonduri de la FMI dupa ce a ratat rambursarea transei de 1,55 miliarde de euro luna trecuta. Grecia este prima tara dezvoltata care nu a reusit sa-si plateasca datoriile catre FMI, ultima tara care s-a aflat in situatie similara fiind Zimbabwe, in 2001.
Acordul Romaniei cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana continua, a anuntat, ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, in timp ce vicepresedintele Comisiei Europene a declarat ca programul privind balanta de plati este deraiat.
"Astazi, am participat la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice si Financiare (ECOFIN), organizata la Bruxelles. Principala concluzie a intrevederilor de astazi: Acordul Romaniei cu FMI si CE continua!", a notat Teodorovici pe Facebook.
Pe de alta parte, vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat, intr-o conferinta de presa la finalul ECOFIN, ca reprezentantii CE sunt ingrijorati in legatura cu programul privind balanta de plati si a recomandat autoritatilor romane sa foloseasca eficient timpul ramas pana in septembrie pentru a adopta reformele necesare.
'Suntem ingrijorati ca programul privind balanta de plati este, din nou, deraiat si din nou nu suntem in masura sa incheiem revizuirea. in cursul precedentului si actualului program s-au facut multe progrese.... Din pacate, acum, trebuie spus ca, referitor la evolutiile fiscale, vedem o deviere clara in privinta planurilor Guvernului roman legate, de exemplu, de reducerea TVA-ului cu cinci puncte procentuale, pana la 19%... Estimam ca anul urmator deficitul bugetar al Romaniei ar putea ajunge la aproximativ 3% din PIB. Nu este un semnal linistitor pentru piete aceasta crestere rapida a deficitului bugetar. Ne-am impartasit ingrijorarile cu autoritatile romane si suntem gata sa discutam din nou. in ceea ce priveste programul privind balanta de plati, acesta expira in septembrie si recomandam in continuare autoritatilor romane sa foloseasca eficient timpul ramas pentru a adopta reformele necesare', a spus Valdis Dombrovskis.
Stadiul programului de ajustare macroeconomica aferent acordului de tip preventiv semnat de Romania cu institutiile financiare internationale in 2013 a fost discutat marti, la reuniunea ministrilor de Finante (ECOFIN), de la Bruxelles, reuniune la care a participat si ministrul roman de resort, Eugen Teodorovici.
Reprezentantii Executivului comunitar au desfasurat o misiune in Romania in perioada 16-26 iunie, la finalul careia au semnalat, intr-o declaratie de presa, ca Romania a facut pasi importanti in anumite zone, iar situatia macroeconomica este consolidata, insa progresul general in implementarea masurilor agreate de comun acord nu a fost suficient, in special in ceea ce priveste politica fiscala, pentru a se ajunge la un acord.
"Pasi importanti au fost facuti in anumite sectoare, iar situatia macroeconomica este buna. Cu toate acestea, progresul general in punerea in aplicare a masurilor agreate de comun acord nu au fost suficient, in principal in ce priveste politica fiscala, pentru a ajunge la un acord cu autoritatile romane", se arata in documentul postat pe site-ul CE.
Potrivit reprezentantilor CE, realizarile programului ar trebui mentinute, pentru ca reprezinta baza pentru continuarea unei cresteri puternice si echilibrate si pentru crearea de locuri de munca. Politici fiscale solide si continuarea reformelor in cadrul programului vor fi importante in aceasta privinta, se mai spune in declaratia CE.
Sprijinita de trei programe consecutive de asistenta privind balanta de plati, Romania si-a corectat dezechilibrele externe si interne si a redobandit accesul pe piata. Cresterea a fost robusta in ultimii ani, somajul este in scadere, inflatia este la minime istorice, iar sectorul financiar a aratat rezistenta puternica, se mai arata in respectivul document.
Actualul program de asistenta financiara UE in ceea ce priveste balanta de plati, convenit in mod oficial in octombrie 2013, se desfasoara in paralel cu un acord stand-by cu FMI. Programul a fost de tip preventiv si nu au avut loc trageri de fonduri. Programul a oferit sprijin pentru Romania in vederea consolidarii stabilitatii macroeconomice, fiscale si financiare si imbunatatirii potentialului de crestere si de rezistenta al economiei. in plus, un accent puternic a fost pus pe consolidarea capacitatii administrative, reforma administratiei fiscale, imbunatatirea managementului finantelor publice si a guvernantei si restructurarea companiilor de stat.
Pe 25 iunie, Eugen Teodorovici anunta ca reprezentantii Comisiei Europene nu au ajuns la un acord cu autoritatile romane in privinta Codului Fiscal, dar vor decide in cadrul intalnirii ministrilor de Finante (ECOFIN) din 14 iulie care este stadiul acordului cu Romania.
Actualul acord al Romaniei cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana urmeaza sa se incheie in luna septembrie a acestui an.
ora 20:30 Guvernul a trimis catre parlament proiectul de lege privind masurile de austeritate
Guvernul elen a inaintat marti dupa-amiaza parlamentului proiectul de lege referitor la primele masuri de austeritate cerute de partenerii europeni, transmit AFP si Reuters, citand surse parlamentare de la Atena, dupa acordul convenit luni, la Bruxelles, intre Grecia si restul statelor din zona euro cu privire la un plan de asistenta financiara pe trei ani, de peste 80 miliarde de euro.
Textul va fi examinat de comisiile parlamentare inainte de a fi supus dezbaterii si votului in procedura de urgenta in noaptea de miercuri spre joi, cand expira termenul limita impus de creditori.
Prima parte a masurilor decise la summit se refera la majorarea TVA la 23% pentru restaurante (13% in prezent) si pentru alte produse si servicii care beneficiau pana acum de o taxare mai redusa.
Conform presei de la Atena, impozitul pe profitul companiilor va creste de la 26% la 29% si vor fi inasprite prevederile vizand combatarea evaziunii fiscale. Pentru produsele de lux, TVA va creste de la 5% la 13% si va fi aplicata o taxa extraordinara pe veniturile care depasesc 500.000 de euro.
Deputatii vor trebui sa se pronunte si asupra unei reforme a sistemului de pensii, care sa elimine treptat pensionarea anticipata. Bruxellesul cere, de asemenea, infiintarea unei autoritati independente pentru controlul finantelor publice.
O a doua serie de reforme si masuri de austeritate va trebui aprobata pana la data de 22 iulie, potrivit acordului de la Bruxelles.
Aceste masuri controversate au provocat deja reactii puternice in interiorul partidului Syriza, al premierului Alexis Tsipras, care va fi obligat sa duca miercuri o lupta pentru a obtine aprobarea parlamentului si a evita o eventuala scindare a formatiunii sale.
Un interviu cu Alexis Tsipras va fi difuzat marti seara, de ora locala 22.00 (19.00 GMT), la televiziunea publica Ert.
ora 18:45 Sondaj: Majoritatea germanilor aproba pozitia cancelarului Angela Merkel la negocierile privind Grecia
Cincizeci si cinci la suta dintre germani, atat de stanga cat si de dreapta, se declara multumiti in legatura cu pozitia adoptata de cancelarul Angela Merkel la negocierile de la Bruxelles dintre Atena si creditorii sai care au dus la incheierea unui acord luni privind datoria Greciei, indica un sondaj publicat marti, informeaza AFP.
Potrivit sondajului, realizat de Institutul Forsa pentru revista Stern, circa 31% dintre cei chestionati sunt insa de parere ca Angela Merkel ar fi trebuit sa constranga Atena sa iasa din zona euro.
Sondajul, realizat pe un esantion reprezentativ de 1.001 persoane, arata ca 66% dintre simpatizantii partidului conservator CDU, al Angelei Merkel, si ai aliatului sau bavarez CSU aproba atitudinea cancelarului in acest dosar, fata de 62% dintre simpatizantii SPD (social-democrati), aliat la guvernare.
Si mai surprinzator, 75% dintre simpatizantii Verzilor, partid de stanga aflat in opozitie, recunoaste ca Merkel a negociat bine procesul acordului dintre Atena si creditorii sai, opinie impartasita si de catre 53% dintre partizanii stangii radicale Die Linke.
Intr-un alt sondaj, realizat in perioada 6-10 iulie (inainte de obtinerea acordului) de catre Forsa pentru Stern si postul de televiziune RTL (2.503 persoane chestionate), 56% dintre cei intervievati au afirmat ca, daca ar fi fost posibila alegerea in mod direct a cancelarului, atunci ar fi votat pentru Angela Merkel, care face in aceasta toamna 10 ani de cand se afla la putere.
Doar 14% ar vota in favoarea vicecancelarului si ministru al economiei Sigmar Gabriel (SPD), mentionat deseori printre posibilii contracandidati ai Angelei Merkel la viitoarele alegeri din 2017 si care a adoptat recent o linie dura fata de Atena.
ora 17:30 Francois Hollande: Grecia ''n-a fost umilita'' prin acordul obtinut la Bruxelles privind datoria sa
Grecia ''n-a fost umilita'' prin acordul obtinut la Bruxelles privind datoria sa, a afirmat marti presedintele francez Francois Hollande, indicand ca, printre invatamintele crizei, Franta va face ''propuneri'' pentru ''o guvernare economica europeana'', relateaza AFP si EFE.
''Nu accept ca un popor sa fie umilit'', a declarat Hollande intr-o declaratie la televiziune cu ocazia Sarbatorii Nationale a Frantei. ''Umilire era daca (Grecia) ar fi fost data afara din zona euro'', a adaugat Hollande.
Presedintele francez a refuzat sa spuna daca pozitia Frantei a prevalat in cursul negocierilor fata de cea a Germaniei. ''Europa este cea care a castigat'', a afirmat Hollande. Franta ''si-a ocupat locul si si-a jucat rolul'', a adaugat el, estimand ca, fara cuplul franco-german, ''n-ar fi existat un acord'' privind Grecia.
Franta va face, impreuna cu partenerul sau german, propuneri pentru ''o guvernare economica europeana''. Dupa instaurarea unei uniuni bancare si a unei discipline bugetare sporite, ''trebuie sa existe o guvernare economica europeana'' pentru a stavili crizele succesive in Uniune, a afirmat Hollande.
Intr-o a doua etapa, va trebui ''sa se mearga mai departe si sa existe un buget al zonei euro'', pentru ''a putea actiona in termeni de investitii'', a continuat Hollande, dorind, de asemenea, ''cu timpul un parlament al zonei euro''.
Referindu-se la premierul grec Alexis Tsipras, Hollande a spus despre el ca a fost ''curajos'' acceptand reforme dureroase.
Presedintele francez a marturisit ca l-a sfatuit pe Tsipras sa nu organizeze referendumul, ''deoarece se putea ajunge la un acord (privind datoria) si fara respectivul scrutin''.
Dupa ce grecii au votat 'NU' la referendum, Hollande si Tsipras au vorbit la telefon. ''I-am spus: 'Acum esti mai tare in tara ta, sigur, cu acest referendum, dar esti mai slab in Europa', deoarece va trebui 'sa oferi dovezi''', a povestit Hollande.
''I-am zis: 'Ajuta-ma ca sa te ajut, ajuta Franta ca sa ajute Grecia'. si Grecia a facut gesturi care erau asteptate si Franta a ajutat Grecia'', a conchis Hollande.
ora 16:00 Varoufakis: Acordul Greciei cu Eurogrupul este 'un tratat de capitulare' ce da o lovitura proiectului european
Fostul ministru grec de finante Yanis Varoufakis considera ca acordul incheiat de premierul elen Alexis Tsipras cu liderii zonei euro este 'un tratat de capitulare', ce are scopul de a transforma Grecia intr-un stat 'vasal' Eurogrupului, consemneaza agentia EFE.
intr-un articol publicat marti pe blogul sau, Varoufakis a apreciat ca textul comunicatului summitului zonei euro, difuzat luni dimineata, seamana cu 'un document cu termenii capitularii Greciei'. Documentul este 'conceput ca o declaratie ce confirma ca Grecia accepta sa devina vasalul Eurogrupului', adauga fostul ministru grec de finante, sustinand ca este pentru prima data in istoria ei cand Uniunea Europeana a luat o decizie care 'submineaza intr-un mod atat de fundamental proiectul integrarii europene'. in opinia sa, 'prin modul in care au tratat cu Alexis Tsipras si cu guvernul nostru, liderii europeni au dat o lovitura decisiva proiectului european'.
Varoufakis considera ca acest acord nu are nimic de-a face cu economia si nici cu 'o agenda de reforme capabila sa scoata Grecia din mocirla'. 'Este pur si simplu o manifestare a unei politici umilitoare' si, in plus, o mostra a 'anularii complete a suveranitatii nationale', apreciaza economistul grec, care include in postarea sa si un avertisment: 'Europenii, inclusiv cei carora nu le pasa deloc de Grecia, trebuie sa fie atenti'.
Referindu-se la ce ar trebui facut dupa semnarea acordului prin care Tsipras a acceptat reforme radicale, Varoufakis estimeaza ca se acorda acum prea multa importanta posibilei reactii a deputatilor la votarea acordului in parlament, in opinia sa fiind mai important sa se discute in ce masura economia greaca are vreo sansa de a-si reveni prin aplicarea masurilor cuprinse in respectiva intelegere, sau daca 'predarea' Greciei nu va agrava si mai mult o criza fara sfarsit.
ora 13.50 The Guardian: In Atena circula zvonul ca secretarul comitetului central al partidului Syriza, Tassos Koronakis, nu ar fi prea fericit de intelegerea incheiata de Tsipras cu creditorii internationali.
Syriza party secretary Koronakis said to be opposing bailout #agreekment. #Greece
— Yannis Koutsomitis (@YanniKouts) July 14, 2015 ora 13.15 The Guardian: Brokerii sunt de parere ca Grecia va ramane in zona euro pana cel putin la inceputul anului 2016 - chiar daca acordul cu creditorii nu este inca 100 % sigur.
Punters See #Grexit Probability Slide to 9% From 50% http://t.co/3u2yhQufoj via @NateLanxon #Greece pic.twitter.com/7MZRw2zC0N
— Zoe Schneeweiss (@ZSchneeweiss) July 14, 2015 ora 12.00 Ekathimerini: Politia elena se pregateste pentru proteste violente in ziua in care Parlamentul va vota planul de masuri de austeritate, agreat de premierul Alexis Tsipras.
Luni noaptea, fortele de politie au fost in "stand-by", din cauza membrilor grupoarii de extrema-stanga Antarsya, a sindicalistilor din sectorul public Adedy si a aripii tinere Syriza, care s-au adunat in centrul Atenei pentru a protesta.
Miercuri vor fi mobilizate si mai multe forte de politie, deoarece autoritatile se asteapta la manifestatii violente - la fel cum s-a intamplat si celelalte doua situatii, cand au fost aprobate imprumuturile de tip bailout.
Ora 11.00 Acordul privind datoria Greciei, “dezastru” diplomatic ce provoaca ingrijorare in Germania
Berlinul pare sa-si fi impus majoritatea conditiilor sale in acordul privind datoria greaca, insa in Germania nu lipsesc vocile critice care califica acest succes drept un “dezastru” diplomatic, care ar putea afecta imaginea pe care tara si-a construit-o de-a lungul timpului, comenteaza AFP. “Intr-un weekend, guvernul german a distrus mai multe decenii de diplomatie“, a acuzat luni saptamanalul Der Spiegel pe site-ul sau, exprimandu-si regretul fata de “catalogul de erori” care a avut ca scop “umilirea Greciei“. “Era o linie subtire intre a salva si a pedepsi Grecia. In aceasta noapte, aceasta linie a disparut”, a scris, pe contul sau de Twitter, Mathias Müller von Blumencron, jurnalist la Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Pentru Süddeutsche Zeitung, publicatie bavareza de centru-stanga, “Merkel a reusit sa reconstruiasca imaginea unei Germanii urate, avare si fara inima, imagine care incepuse sa se estompeze“. “Fiecare cent al ajutorului pentru Grecia pe care germanii au incercat sa-l economiseasca va trebui sa fie cheltuit de doua sau trei ori in anii urmatori pentru a reface aceasta imagine“, noteaza publicatia citata.
Pe de alta parte, doi actori de comedie germani au creat un scurt film intitulat “Pretiosii nostri euro germani”, care are deja peste 1 milion de vizualizari pe YouTube, in care ironizeaza egoismul national. Personajele sunt doi germani care traiesc intr-un lux ostentativ si fac la telefon schimb de opinii despre Grecia, o simpla compilatie de fraze culese din presa germana.
In urma cu doi ani, un sondaj BBC releva ca Germania este tara cea mai populara din lume, creditata cu o imagine pozitiva de 59% dintre cei intervievati. Insa in opinia lui Joschka Fischer, fost ministru de externe, criza greaca a instigat nationalismul si Angela Merkel nu a stiut sa convinga germanii sa priveasca mai departe de propriul portmoneu.
Angela Merkel, care in noiembrie va implini 10 ani de cand se afla la putere si care este sustinuta de 70% dintre concetatenii sai in sondajele de opinie, “nu a argumentat si nu a actionat ca un politician, ci ca un contabil”, sustine Fischer.
Liderii zonei euro au ajuns luni dimineata in unanimitate la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistenta financiara de la creditorii internationali (Comisia Europeana, FMI si Banca Centrala Europeana), al treilea program de acest fel in ultimii cinci ani pentru Atena.
ora 10.30 Grecia achita bondurile samurai, evitand intrarea in incapacitate de plata fata de sectorul privat
Grupul bancar nipon Mizuho Bank a anuntat ca Grecia a achitat, marti, bondurile samurai (denominate in yeni), dupa ce, in 30 iunie, autoritatile de la Atena nu au reusit sa plateasca Fondului Monetar International 1,55 miliarde de euro, tara intrand oficial in incapacitate de plata, transmite MarketWatch. Investitorii asteptau cu interes sa vada daca Atena isi respecta angajamentele fata de creditorii privati, pe fondul crizei financiare cu care se confrunta Grecia.
ora 10.00 Grecia nu a reusit sa plateasca transa de de 450 de milioane de euro catre FMI
Fondul Monetar International a anuntat ca Grecia nu a rambursat transa scadenta luni, de 450 de milioane de euro, dupa ce, in 30 iunie, autoritatile de la Atena nu au reusit sa achite 1,55 miliarde de euro, tara intrand oficial in incapacitate de plata, transmit AFP si Xinhua. “Plata de 450 de milioane de euro datorata FMI de catre Grecia nu a fost facuta”, a declarat purtatorul de cuvant al FMI, Gerry Rice. Boardul FMI va analiza in urmatoarele saptamani cererea Greciei privind extinderea perioadei de achitare a transei scadente in 30 iunie, a explicat Rice, adaugand ca in prezent suma datorata de Grecia organizatiei se ridica la aproximativ doua miliarde de euro.
ora 09.30 Proteste la Atena: Grecii au ars steagul Syriza
Partidul de stanga, anti-capitalist, Antarsya, din Grecia, alaturi de sindicatele afiliate, a strans oamenii luni noaptea in fata Parlamentului din Atena pentru a protesta fata de noul plan de salvare a tarii aprobat de dimineata la Bruxelles, dupa negocieri maraton. In timpul protestelor o femeie a ars steagul Syriza.
Partenerul mai mic in guvernul de coalitie de la Atena, Panos Kammenos, a declarat luni, dupa o intalnire cu prim-ministrul Alexis Tsipras, ca partidul sau de dreapta Grecii Independenti nu poate accepta acordul la care s-a ajuns la summitul zonei euro de la Bruxelles, dar cu toate acestea va continua sa sprijine guvernul, relateaza agentia Xinhua.Remarcile ambigue ale lui Kammenos, care este de asemenea ministrul apararii, au crescut confuzia in legatura cu soarta coalitiei din doua partide condusa de stanga, pe fondul reactiilor crescande fata de conditiile dure ale celui de-al treilea plan de ajutor pentru Grecia incepand din 2010.
"In legatura cu aceasta intelegere ce aduce elemente cu totul noi... noi nu putem fi de acord... Prim-ministrul s-a confruntat cu o lovitura de stat, un santaj ca sistemul bancar s-ar prabusi si s-ar limita accesul la depozite. El nu putea face nimic altceva confruntat cu aceasta dilema", a afirmat Kammenos.
Deciziile privind urmatorii pasi ai Grecilor Independenti vor fi luate in timpul reuniunii de marti a grupului parlamentar al partidului, a mai declarat el reporterilor, iesind din biroul premierului."Vom continua impreuna, poporul grec si guvernul ales, sa luptam pentru drepturile oamenilor", a subliniat Kammenos, adaugand ca partidul sau nu va participa niciodata la o noua coalitie de guvernare "pentru o cauza speciala" alaturi de principalul partid de opozitie conservator Noua Democratie si partidul de centru Raul (To Potami n.r.), asa cum sugereaza scenariile din presa locala.
Comentatori media din Atena au interpretat in declaratia lui Kammenos ca el inclina spre un NU sau abtinere de la votul asupra acordului si primei runde de reforme, asteptat sa aiba loc in parlament pana miercuri, asa cum Tsipras a promis creditorilor. O pozitie similara este asteptata din partea "rebelilor" partidului stangii radicale SYRIZA al lui Tsipras, potrivit analistilor politici din capitala Greciei. Ministrul energiei Panagiotis Lafazanis, care conduce un grup de adepti ai liniei dure in SYRIZA, precum si alti parlamentari ai partidului care au criticat acordul de luni asupra datoriei ca fiind "umilitor" pentru Grecia au indicat ca vor vota impotriva pachetului sau se vor abtine de la vot, noteaza Xinhua.
Potrivit unor surse din cadrul SYRIZA luni seara, ministrii de stanga si parlamentarii care se opun alegerii premierului nu intentioneaza sa-si prezinte demisiile, dar il vor lasa pe Tsipras sa ia initiativa unei posibile remanieri a cabinetului si expulzari de parlamentari din grupul parlamentar al partidului in urmatoarele ore. Potrivit estimarilor mass-media si analistilor politici, pana la 40 de parlamentari din puternicul grup parlamentar de 149 de membri al SYRIZA ar putea lua o alta cale.
In orice caz, acordul asupra datoriei si masurile sunt de asteptat sa treaca in parlament cu sprijinul partidelor de opozitie pro-euro. In plus fata de reactiile din cadrul coalitiei de guvernamant, sindicatele si alte partide politice anti-austeritate si anti-plan de salvare au lansat deja un val de proteste si greve impotriva acordului cu creditorii.
ora 09:00 Prim-ministrul ceh refuza sa garanteze un posibil imprumut pentru Grecia
Prim-ministrul ceh Bohuslav Sobotka si ministrul finantelor Andrej Babis au declarat luni ca Republica Ceha refuza sa garanteze un posibil imprumut pentru Grecia si nu ii vor acorda niciun credit direct, informeaza agentia Xinhua. UE isi propune sa utilizeze temporar instrumentul vechi cunoscut sub numele de Mecanismul European de Stabilizare Financiara (MESF). Imprumuturile MESF sunt garantate de toate statele membre ale UE, nu numai de membrii zonei euro, relateaza Agerpres.
Potrivit lui Sobotka, este mai bine sa existe un acord cu conditii dure pentru Grecia decat un stat prabusit total in interiorul UE si in NATO. El a spus ca daca Grecia vrea mai mult ajutor, trebuie sa puna in aplicare masuri de reforma. El a adaugat ca solidaritatea europeana are limite si granite. Babis a declarat la randul sau ca in cadrul mecanismului MESF, alte tari din UE sunt impinse de asemenea in aceasta problema. El a amintit o declaratie facuta in trecut de Consiliul European ca acest mecanism nu va mai fi utilizat dupa iunie 2013, adaugand ca Republica Ceha refuza orice garantii pentru datoriile Greciei.
Potrivit lui Babis, pozitia ceha este ca "nu vrem ca acest mecanism sa fie utilizat. Si daca este, doar temporar". Babis a reiterat ca cea mai buna solutie ar fi plecarea Greciei din zona euro si o anulare partiala a datoriilor ei. El a adaugat ca solutia este "politica, nu pragmatica".
Presedintele ceh Milos Zeman a declarat luni ca acordul cu Grecia este foarte fragil deoarece Grecia a promis de mai multe ori ceva, dar niciodata nu a indeplinit. El a respins ideea ca Republica Ceha ar trebui sa ofere o garantie pentru un imprumut Greciei. El a considerat o astfel de alternativa ca foarte negativa. El crede ca contribuabilii cehi nu ar trebui niciodata sa plateasca datoriile Greciei. Republica Ceha ar trebui sa ofere garantii pentru 1,13% din posibilul imprumut in cadrul MESF daca este aprobat. Babis va reprezenta statul ceh la negocieri la reuniunea de marti a ministrilor europeni de finante.
ora 08:00 Londra se opune includerii fondurilor britanice in programul de asistenta pentru Grecia
Ministrul britanic de finante, George Osborne, va incerca sa blocheze orice tentativa a Uniunii Europene de a include fonduri britanice in noul program de asistenta financiara internationala pentru Grecia, relateaza marti AFP, care citeaza mai multe cotidiane din Marea Britanie. In timpul unor convorbiri telefonice cu omologi de-ai sai din alte state membre, Osborne a subliniat opozitia Londrei fata de participarea Marii Britanii la refinantarea Greciei, potrivit Financial Times si altor publicatii britanice.
''Colegii nostri din zona euro au primit un mesaj clar si puternic potrivit caruia va fi inacceptabil de modificat pozitia britanica privitoare la programele europene de stabilizare financiara'', a indicat o sursa a Ministerului de Finante de la Londra. Doar cei 19 membri ai zonei euro, din care Marea Britanie nu face parte, trebuie sa aiba responsabilitatea de a subscrie la programe de stabilizare financiara cu ajutorul fondului utilizabil in timpul unor crize precum cea prin care trece Grecia in prezent.
ora 07.00 Parlamentul din Grecia, obligat sa aprobe planul de austeritate pana pe 15 iulie
Deja, mai multi ministri au criticat intelegerea ce ar aduce Greciei 86 de miliarde de euro in urmatorii trei ani. Parlamentul trebuie sa aprobe planul pana miercuri, 15 iulie, la miezul noptii. Tot pentru miecuri este planificata si o greva a functionarilor publici din Grecia. Pe langa criticile usturatoare ale cetatenilor, Alexis Tsipras trebuie sa faca fata si nemultumirilor venite din partea coalitiei de guvernamant, unde au aparut deja primele fisuri.
Panos Kammenos, ministrul grec al Apararii: "Premierul Greciei a fost victima unei "lovituri de stat", o actiune condusa de Germania si de state precum Olanda, Finlanda si Tarile Baltice. Premierul a fost santajat cu un colaps al sistemului bancar si o taiere a depozitelor bancare."
Mai multi alesi din Syriza au anuntat deja ca nu vor sprijini acordul de prinicipiu semnat de Alexis Tsipras, care se bucura totusi de sprijinul opozitiei pro-europene. Chiar daca propunerile vor trece de Parlament, guvernul Tsipras are zilele numarate, sunt de parere analistii.
Panos Skourletis, ministrul grec al Muncii: "Un guvern care crede, spune si sustine lucruri diferite de cele pe care este nevoit sa le accepte si pe care le implementeaza cu pistolul la tampla, nu este ceva natural. Aceasta situatie nu va dura foarte mult." "Nu vorbim de invingatori si perdanti, in dosarul elen", a declarat seful Comisiei Europene, dupa summitul de duminica, fara a convinge insa pe nimeni. Grecii se simt umiliti.
George Katrougalos, parlamentar Syriza: "Este clar ca o tara mica s-a confruntat cu o majoritate care nu vrea ca acest popor sa prospere, care a vrut sa ii dea drept exemplu pentru faptul ca un guvern de stanga nu poate fi "acceptat" in Europa."
De fapt, de la bun inceput, Atena nu a avut nicio sansa de a influenta concluzia discutiilor privind datoria elena si un nou imprumut, este de parere fostul ministru de Finante grec, Yanis Varoufakis. Intr-un interviu, el a explicat ca o reuniune a ministrilor de finante "este o orchestra rafinata, in care Schauble (n.r. ministrul german de Finante) este directorul. Totul se petrece in armonie. Uneori orchestra se dezarticuleaza, dar atunci el o uneste din nou si ii reda tonul."
Luni, ministrii de finante din zona euro s-au intalnit din nou, de data aceasta pentru a gasi o solutie prin care sa acorde un ajutor financiar imediat Atenei. Dar lucrurile nu sunt simple. Alexander Stubb, ministrul finlandez de Finante: "Sunt multe tari care impun un vot in parlament, in acest caz, sau au primit de la popor mesajul ca nu ar trebui sa mai ajute financiar Atena, mai ales ca nu vorbim de un imprumut, ci de un "cadou", fara conditii care trebuie respectate."
Seful Eurogrup a estimat ca va dura aproape o luna pentru a pune la punct acordul pentru un nou program de asistenta, dar economia elena are nevoie urgent de ajutor. Inainte de toate, parlamentul de la Atena trebuie sa aprobe masurile negociate de Alexis Tsipras la Bruxelles: o crestere a taxelor si reforma pensiilor.
