România riscă să piardă sute de milioane de euro, bani europeni, dacă nu rezolvă problema reciclării deșeurilor

De ani de zile, Uniunea Europeană ne dă bani să rezolvăm această problemă. Dar, autoritățile înregistrează eșec după eșec.

Acesta este un nou reportaj din campania Știrilor PRO TV: „Fonduri europene succese românești."

Cu 20 de milioane de euro fonduri europene, autoritățile din județul Covasna au reușit să rezolve problema gunoaielor. Dacă nu reciclează, locuitorii plătesc o taxă de salubrizare mai mare.

Iar mașinile care strâng gunoiul au camere video, care monitorizează ce aruncă fiecare în sacii lăsați în fața caselor.

Citește și

Statul împrumută primăriile ca să nu piardă fondurile UE. Câți bani pot lua orașele sau comunele

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Suntem la stația de sortare a deșeurilor din Let, Covasna. Funcțională, din 217. 30 la sută din gunoiul care întră aici se reciclează, un procent care plasează județul în fruntea țării, la acest capitol. Aici se pot procesa, zilnic, până la 30 de tone de deșeuri.

Ambrus Jozsef, director ADI-SMID: "Aici primim deșeurile reciclabile, vedeți cantitățile care sunt, se lucrează în două schimburi, primăvară și toamna încercăm și al treilea schimb pentru că două schimburi nu reușesc să facă față."

La Let, ajung deșeurile din întreg județul Covasna. Vorbim de 59 de mii de tone, într-un singur an. De strângerea gunoaielor, se ocupă primăriile, care au cumpărat, din bugetul propriu, mașini și tomberoane. Astfel, nu s-a mai pierdut timp cu licitațiile și s-a putut trece rapid la colectarea selectivă a deșeurilor din poartă în poartă, atât la sat, cât și la oraș.

Ambrus Jozsef, director ADI-SMID: "Mergem din ușa în ușa, colectăm separat reciclabilul, separat biodegradabilul, în cazul urbanului, și menajer la fel, din ușa în ușa, în tot județul."

S-au făcut campanii de conștientizare a populației despre importantă colectării selective. Dar s-a marjat și pe acțiuni de control.

Pe fiecare mașînă de gunoi a fost montată o cameră video. Există astfel control asupra a ceea ce aruncă fiecare. Cine nu respectă regulile, plătește mai mult la gunoi.

Adică în loc de 15 lei pe luna, ar plăti 25 de lei. Din 2020, și la blocuri, se colectează separat resturile biodegradabile.

Ambrus Jozsef, director ADI-SMID: "La început s-a înțeles destul de greu, au fost reticențe. Dar pot să zic că maxim trei luni a durat până când oamenii au înțeles."

Ca experiment, pentru 60 de familii de la bloc, a fost montată o insulă inteligentă. Fiecare familie are un card, sacul este cu QR Code, separat pentru fiecare familie și pentru plastic, și pentru hârtie și pentru sticlă. Apasă cartela , iar sacul trebuie să apese aici. Dacă, de exemplu, a venit cu plasticul, degeaba, merge cu hârtie, că nu deschide, numai la cel cu plasticul. Se deschide ușa și poate să arunce.

În timp ce locuitorii se obișnuiau cu colectarea selectivă, la Let a fost construită stația de sortare, cu 20 de milioane de euro fonduri europene.

Banii au venit prin programul operațional sectorial de mediu și au fost obținuți de Consiliul Județean Covasna. Datorită acestei investiții, au fost închise și ecologizate patru gropi de gunoi din județ.

Ambrus Jozsef, director ADI-SMID: "Cât de importante au fost fondurile europene? Fără aceste fonduri e practic imposibil să faci. Costurile ar fi fost atât de mari încât nimeni nu are atâția bani, nici privatul."

Cei 42 de angajați sortează manual deșeurile, până la 18 categorii: de la pet-uri și hârtie până la plastic sau metal. Pentru eficientă, există un muncitor care se ocupă de un singur tip de material. Ce se reciclează se transformă apoi în baloți.

Nu există cerere însă pentru toate tipurile de deșeuri.

Ambrus Jozsef, director ADI-SMID: "Am ajuns ca fierul să nu fie reciclat în România. Cu greu, cu mari greutăți, trimitem prima dată în Bulgaria, pe urmă în Turcia. La folia color deocamdată nu se reciclează deloc."

Din deșeurile biodegrabile, adică din ceea ce vedeți în acest tomberon din față unei case din Sfântu Gheorghe, se face compost, un îngrășământ natural care este apoi folosit la pământ pentru flori, de exemplu. Întregul proces durează între 3 și 6 luni.

Siklódi Loránd, director punct de lucru LEȚ: "Aici împachetăm pământul de flori care va fi livrat la magazinele partenere."

Gazonul de pe stadionul Pepsi din Sfântu Gheorghe, un gazon de altfel apreciat de specialist, are la baza un strat de cinci centimetri de compost. A fost făcut din deșeurile biodegradabile colectate din oraș la centrul de la Let. Cei de acolo au muncit câteva luni pentru a ajunge la compoziția cerută de constructor. În total, pe cele trei terenuri, s-au folosit opt sute de tone de compost.

Județul Covasna este exemplul că, dacă te implici, se poate. Astfel de infrastructuri – chiar mai bune– sunt în toată țară, dar multe nu funcționează.

Ambrus Jozsef, director ADI-SMID: "Ce ne trebuie să împinge căruță asta? Muncă serioasă. mai multă implicare? Evident, din partea tuturor. Începând de la guvern până la UAT-uri, până la cei care suntem angajați, suntem plătiți pentru a face treaba, dacă se implică toată lumea, sunt absolut convinsă că se poate face."

Ne sufocăm în gunoaie, iar România primește avertismente dure din partea Uniunii Europene, să ne rezolvăm problema gestionării deșeurilor.

Până acum, din incompetență, interese și nepăsare am ratat toate țintele asumate. Bani am avut, în jur de două miliarde de euro fonduri europene, din 2007 până în prezent.

Cei responsabili au cheltuit o mare parte din suma fără niciun rezultat. Iar acum, prin PNRR, țara noastră mai primește încă un miliard de euro, din care, cu 200 de milioane ar trebui să cumpărăm 13800 de insule inteligente în toată țara.

E vital ca autoritățile statului să se pună pe treabă, pentru că altfel riscăm să pierdem banii europeni și să rămânem cu gunoiul la ușă.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"