„Patriotism economic”. Premierul Ciolacu se laudă cu investiții din banii UE, pe care le prezintă ca fiind din banii României

Marcel Ciolacu, premierul României

Premierul Marcel Ciolacu a răspuns, indirect, autorităților locale care se plâng că Guvernul le-a sugrumat, în prag de Sărbători, cheltuielile. Ciolacu a declarat că prioritatea Executivului sunt investițiile, care au ajuns la 57 de miliarde de lei. 

Mai mult, premierul României, care a lansat în vară un pachet de dorințe și de promisiuni sub titulatura „patriotismului economic”, a lăsat de înțeles, fără a o zice însă direct, că deficitul bugetar extrem de ridicat, de 56 de miliarde de lei (diferența dintre cheltuielile și veniturile statului în primele nouă luni ale acestui an) este, cumva, legat de nivelul record al investițiilor, respectiv că Guvernul a cheltuit atât de mult pe dezvoltare. 

”Este evident că deja constructorii sunt în avans cu lucrările. Sunt ferm convins că dacă am fi fost în Schengen ar fi fost şi mai în avans şi lucrurile ar fi mers mult mai uşor. În acest moment, România are (..) un deficit de 56 de miliarde şi cheltuieli de investiţii de 57 de miliarde. Este pentru prima oară în istoria României când s-a creat acest echilibru între deficit şi investiţii”, a spus premierul, prezent pe șantierul autostrăzii Sibiu-Pitești.

Ce a „uitat” premierul Ciolacu să spună, însă, este că din suma totală pentru investiții pe care a anunțat-o, jumătate este din fonduri europene nerambursabile. O parte au avut nevoie de cofinanțare, evident. Unele sunt plătite mai întâi de guvern și apoi sunt decontate de UE, desigur. Per total însă, ele nu impactează deficitul pentru că sunt inițial la cheltuieli și apoi la venituri.

Informația este publică și este oficială. Ea face parte din raportul Finanțelor pe execuția bugetară pe primele nouă luni ale acestui an și este prezentată grafic mai jos: 

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Cheltuieli Investii

Simplu spus, Guvernul nu are un deficit bugetar de 56 de miliarde de lei datorită investițiilor, ci din cauza veniturilor sub estimări și ale cheltuielilor care timp de 10 luni nu au fost ținute sub control.

Mai clar, România, din banii ei, a avut investiții de doar 22,5 miliarde de lei în primele nouă luni. Spre comparație, în aceeași perioadă, România a plătit 23,5 miliarde de lei pe dobânzile aferente datoriei guvernamentale. 

În primele trei luni ale acestui an erau bugetate (estimate) venituri totale de 131,366 miliarde de lei dar au fost încasate doar 114,166 miliarde de lei, deci un minus de circa 17 miliarde de lei, conform datelor oficiale, publice, ale ministerului Finanțelor. Scăderea veniturilor bugetare, mai ales pe seama scăderii consumului populației (ca urmare a scăderii puterii de cumpărare din cauza inflației enorme, de 15%) a continuat și în trimestrul doi, când bugetatul a fost de 142 miliarde de lei și efectuatul, încasările efective, de doar 128,57 miliarde de lei, deci o nouă „gaură” 13 miliarde de lei.  

De reamintit că, la zi, România este beneficiar net al UE, în bani, respectiv diferența dintre sumele totale primite și contribuția națională este de peste 60 de miliarde de euro. 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.