Europa în pandemie. Președinta Comisiei Europene cere o "Uniune Europeană a sănătăţii"

×
Publicitate

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ținut, miercuri, primul său discurs privind starea Uniunii Europene.  

Discursul oficialului europen a fost transmis LIVE pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV.

Preşedinta Comisiei Europene a declarat că pandemia de coronavirus şi incertitudinea pe care aceasta o aduce nu s-au terminat şi că europenii "suferă în continuare" şi trăiesc "o perioadă de anxietate puternică".

"Prioritatea noastră este să trecem împreună prin această probă", a spus Ursula von der Leyen în primul său discurs despre starea Uniunii, susţinut în plenul PE.

Ea a spus că UE trebuie să continue să protejeze vieţile oamenilor şi bunurile lor, acesta fiind "cel mai important lucru".

Ursula von der Leyen a anunţat că propune organizarea unui summit global al sănătăţii care să aibă anul viitor în Italia.

Preşedinta CE a salutat "forţa" de care au dat dovadă europenii în ultimele şase luni şi le-a mulţumit medicilor şi infirmierilor, precum şi tuturor celorlalţi lucrători din prima linie, "care şi-au asumat riscuri pentru noi toţi".

Ursula von der Leyen cere o "Uniune Europeană a sănătăţii"

 

Uniunea Europeană va crea propria agenţie de cercetare biomedicală şi va convoca un summit global privind sănătatea anul viitor în Italia într-o încercare de a se pregăti mai bine pentru viitoarele pandemii, a declarat preşedinta Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a făcut apel, de asemenea, la o "Uniune Europeană a sănătăţii" şi la consolidarea sistemului european de sănătate, potrivit agenţiilor internaţionale de presă, citate de Agerpres.

Ea a anunţat că va propune întărirea Agenţiei Europene a Medicamentelor şi a Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, precum şi crearea unei agenţii europene pentru cercetare şi dezvoltare avansate în domeniul biomedical, aşa cum există în SUA.

"Şi pentru că aceasta a fost o criză globală, trebuie să învăţăm lecţiile globale. De aceea, împreună cu premierul (italian Giuseppe) Conte şi preşedinţia italiană a G20, voi convoca un summit global privind sănătatea pentru anul viitor în Italia", a spus Ursula von der Leyen, în primul său discurs privind starea Uniunii susţinut în Parlamentul European.

"Trebuie să facem astfel încât noul nostru program 'UE pentru sănătate' să reziste probei timpului", a declarat ea.

Von der Leyen anunţă un obiectiv de reducere cu 55% e emisilor de gaze cu efect de seră până în 2030

 

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat și o propunere de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990, faţă de un obiectiv fixat în prezent la o diminuare cu 40%, cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, relatează agenţiile internaţionale de presă.

Această majorare a obiectivului de la 40% la 55%, care ar avea consecinţe pentru sectorul energetic, transporturi sau agricultură, "este prea mare pentru unii şi insuficientă pentru alţii. Însă economia şi industria noastre o vor putea face", a declarat Ursula von der Leyen în primul său discurs privind starea Uniunii susţinut în Parlamentul European, potrivit Agerpres.

Ea a precizat că noul obiectiv este necesar pentru a plasa UE "ferm pe drumul" spre îndeplinirea planului său de a ajunge la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, iar analizele Comisiei confirmă că o reducere cu 55% e emisiilor este posibilă economic.

Ursula von der Leyen a recunoscut că propunerea va diviza Parlamentul European şi statele membre, care vor trebui să aprobe această ţintă obligatorie juridic.

Pentru a contribui la realizarea obiectivului, ea a precizat că 30% din pachetul european de relansare în contextul pandemiei de coronavirus, reprezentând granturi şi credite de 750 de miliarde de euro, pe care UE ca întreg le va împrumuta, ar trebui obţinut prin obligaţiuni verzi.

Parlamentul European şi liderii din EU încă mai trebuie să ajungă la un acord asupra planului pentru 2030.

Discuţiile sunt tensionate, în contextul în care unele ţări susţin că nu pot face reduceri mai mari din cauza dependenţei lor economice de sectoarele puternic poluante, aşa cum este industria cărbunelui.

În schimb, activiştii de mediu spun că obiectivul de reducere cu 55% nu este suficient pentru a atinge scopul de neutralitate privind emisiile de carbon până în 2050.

Sinteza declarațiilor președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

- Acum este momentul să ne punem pe treabă. 

- Oamenii din Europa suferă în continuare. Este o perioadă de anxietate puternică pentru milioane de oameni. Pandemia și incertitudinea nu s-au terminat, iar redresarea abia a început. prima nostră prioritate este să trecem împreună peste această probă.

- Trebuie să întărim rolul Agenției Europene a Medicamentului și a ECDC-ului.

- Avem nevoie de o stocare strategică, să nu devenim dependenți de livrare. Și trebuie să discutăm de problema competențelor în domeniul sănătății.

- Voi cere să se organizeze un summit global al sănătății, anul viitor, în Italia.

- Următorul deceniu trebuie să fie deceniul digital al Europei.

În discurs sunt prezentate soluţiile găsite în ultimul an, un an care a fost extrem de dificil, marcat de criza sanitară, dar şi priorităţile pentru a atenua criza economică.

Nicolae Stefanuță, deputat european, Renew: „Discursul privind starea Uniunii din 2020 este probabil cel mai important din toată istoria Uniunii Europene. S-a întâmplta un lucru unic în istoria Uniunii Europene: Comisia a putut să se împrumute de pe pieţe internaţionale, asta este un element de noutate, dar în acelaşi timp vine şi cu modul de a plăti aceste împrumuturi în viitor. Practic Uniunea Europeană îşi va genera propriile resurse din diverse surse care se aşteaptă. De exemplu, o taxă posibilă pe plastic, o taxă la intrarea în Uniunea Europeană pe produse care produc poluare.”

Cel mai aşteptat anunţ este cel referitor la ţinta privind reducerea emisiilor de carbon, până în 2030. Comisia de mediu a Parlamentului European a aprobat săptămâna trecută o reducere cu 60%, în timp ce Comisia Europeană propunea între 50 şi 55%.

Katarina Barley, vicepreședinte al Parlamentului European: „Schimbarea climatică este una dintre principalele priorităţi. Vrem un continent cu emisii zero nete până în 2050 şi vrem să limităm încălzirea globală cu 1,5 grade. Aşadar, acţionăm în acest sens. Ca de obicei, Parlamentul European este uşor mai ambiţios decât Comisia Europeană, dar sunt sigură că împreună vom îndeplini obiectivul.

Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PPE: „Aceasta ţintă, chiar dacă e o decizie simplă, să spunem 53 sau 55 sau 50, dar va determina un set de reforme extrem de importante pentru statele membre, iar pentru noi e foarte importantă. Va determina şi schimbări şi în dezvoltarea economică şi în viaţa noastră de zi cu zi, dacă ne îndreptăm către infrastructura, apoi către Dunăre. Dacă vrem să reducem emisiile din transport trebuie să mutăm de pe rutier pe Dunăre, în şist automate moderne pentru căi ferate, dacă discutăm de industria aeronautică şamd.”

Pentru asta, trebuie că România să utilizeze fondurile europene care ne vor fi puse la dispoziţie. De altfel, bugetul pentru următorii 7 ani va fi un alt subiect fierbinte, mai ales în contextul planului de relansare economică european prin care 750 de miliarde de euro vor ajunge la statele membre.

Victor Negrescu, europarlamentar S&D: „Pe de o parte trrebuie să avem detalii foarte clare cu privire la modul în care acest plan de redresare va funcţiona. Pentru că în momentul de față avem doar cifrele. Pe hârtie evident planul arată bine, dar plecând de la această idee extrem de generoasă, este important să ne asigurăm că în mod practic planul de relansare va deveni funcţional.”

Articol recomandat de sport.ro
Thomas Tuchel a oferit declarația serii după Anglia - Argentina 1-2:
Thomas Tuchel a oferit declarația serii după Anglia - Argentina 1-2:
Citește și...
Eurostat: România, pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Media europeană a ajuns la 37,5 ani

Un raport Eurostat publicat joi arată că, în 2025, durata vieții profesionale a ajuns la 37,5 ani. 

Taxa pentru comenzile din afara UE a redus la jumătate numărul coletelor din China. Costurile îi descurajează pe români

La două săptămâni după ce a intrat în vigoare taxa europeană pentru comenzile din afara Uniunii Europene, numărul coletelor venite, în principal, din China a scăzut dramatic.

Dunărea a ajuns la cel mai mic debit din ultimii 30 de ani. Apă de pe Olt și Argeș pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă

Dunărea a ajuns joi la cel mai mic debit din ultimii 30 de ani, respectiv 1.750 mc/s şi va continua să scadă. Centrala nucleară de la Cernavodă produce în medie circa 20% din totalul energiei electrice din România.

Recomandări
Nicușor Dan și varianta cu 4 guverne a 6 luni: ”E ridicol”. Despre acuzația că încearcă să salveze PSD: ”Exaltarea nu e bună”

Nicuşor Dan a declarat joi despre varianta cu patru guverne succesive, că e cumva ridicol să ai patru guverne în 2 ani şi să faci un program pentru asta, el precizând că nu există în momentul de faţă o soluţie, nici măcar pentru un guvern de armistiţiu. 

Diana Șoșoacă, trimisă în judecată după ce ar fi sechestrat o jurnalistă italiană de la RAI Uno

Eurodeputata Diana Şoşoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 4 infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal după ce în decembrie 2021 ar fi sechestrat în biroul ei o jurnalistă din Italia venită să-i ia un interviu.

Degete tăiate, tentative de omor, trafic de persoane - trecutul violent al clanului din Brăila și Galați, vizat de DIICOT

Descinderi în forță în Brăila și Galați. Procurorii DIICOT și polițiștii de la Investigații Criminale au făcut 29 de percheziții într-un dosar care vizează un temut clan interlop, acuzat de fapte de o violență extremă.