Ungaria și Suedia, țările ”codașe” la absorbția de fonduri PNRR. Proiect de ”flexibilizare a țintelor și jaloanelor”
Ungaria și Suedia sunt țările care au absorbit, până acum, cele mai puține fonduri din Mecanismul pentru Redresare și Reziliență (PNRR), programul prin care prin care UE contracarează impactul economic și social al crizei provocate de pandemie.
În schimb, Franța și Germania sunt ”campioane” la atragerea de fonduri din PNRR.
”Până în prezent, statele membre au încasat prin mecanismul de redresare și reziliență 55% din subvențiile disponibile, însumând 197,5 miliarde de euro, și 37% din împrumuturile disponibile, mai exact 108,7 miliarde de euro. Cu un grad mediu de realizare a reformelor și țintelor de 28%, avem state care au performat precum Franța (76,6%) și Germania (65,2%) și țări care întâmpină dificultăți cum este cazul Luxemburgului (13,4%), Ungariei (8,8%) sau Suediei (0%).
Însă, conform datelor comunicate Parlamentului European, doar în ultimele luni au fost propuse zeci de modificări ale planurilor, ca urmare a inadvertenței obiectivelor inițiale cu nevoile actuale sau din cauza dificultăților birocratice, care echivalează cu sute de reforme și ținte specifice. Totodată, peste jumătate din statele membre au avut probleme în a depune cererile de plată în timp util, în timp ce Comisia Europeană a depășit perioada disponibilă de evaluare pentru o parte dintre ele” - se arată într-un comunicat de presă al vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu.
În aceste condiții, la Strasbourg, în cadrul comisiilor de resort, a fost propusă prima formă a documentului care propune modificări importante pentru ”salvarea proiectelor finanțate” prin acest instrument.
Astfel, Negrescu a solicitat ca perioada de finanțare a proiectelor mature din cadrul acestui mecanism să poată fi prelungită cu 12 luni sau ca acestea să fie ”fazate” spre alte resurse financiare europene.
Totodată, eurodeputatul a propus ”mai multă flexibilitate” în revizuirea planurilor naționale și ”reducerea birocrației aferente” acestora.
Care sunt modificările propuse:
- flexibilizarea țintelor și jaloanelor, în cazul în care acestea nu mai sunt realizabile sau sunt depășite din cauza contextului economic și geopolitic;
- prelungirea implementării proiectelor mature, nefinalizate până la finalul lunii august 2026, cu încă 12 luni;
- accelerarea investițiilor în domeniile rămase în urmă precum dezvoltarea zonelor rurale și izolate, susținerea protecției sociale și integrarea grupurilor vulnerabile sau aplicarea politicilor de ocupare pentru tineri;
- stabilirea unui sistem de prioritizare, fazare și transfer după termenul limită din august 2026, pentru a permite finalizarea proiectelor în curs prin alte scheme europene de finanțare;
- evaluarea riguroasă din partea Comisiei Europene a proiectelor și reformelor legate de educație și tineri pentru care am cerut alocări financiare dedicate;
- implicarea autorităților locale și a partenerilor sociali în implementarea proiectelor și reformelor;
- o transparență sporită în ceea ce privește beneficiarii finali și protejarea intereselor financiare ale UE.
”România este al cincilea beneficiar din Uniunea Europeană ca sumă alocată” din PNRR, mai precizează Negrescu.
Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență este în lucru în cadrul Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, urmând a fi supus la vot în plenul Parlamentului European în luna iunie.
