Sinceritatea lui Mugur Isărescu: ”Am fost și eu taliban”. Cine i-a spus: ”Banca asta nu-i a ta! Ne-ai omorât”

62202106
StirilePROTV

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, joi, că a fost adeptul paradigmei stabilităţii preţurilor în anii '90, dar când a preluat funcţia de guvernator şi a "dat cu capul de realităţi", a înţeles cât de importantă este stabilitatea financiară.

"Acei talibani care ziceau: "Domnule, stabilitatea preţurilor, se rezolvă toate celelalte...", au intrat, aşa, într-un declin. Am fost şi eu cu stabilitatea preţurilor, că asta era, am fost şi eu taliban, ca să zic aşa, în anii '90, până când am dat cu capul de realităţi.

Nu uitaţi că mi-am dat doctoratul, într-adevăr, în perioada comunistă, pentru flexibilitatea cursului. Şi ziceam, da flexibilitate, flotare liberă, dar eu în '88-'89 când am susţinut teza vorbeam despre capitalişti, despre flotare liberă şi aşa mai parte. Nu mă gândeam la...

Când am ajuns pe scaunul ăsta şi am dat cu capul de realităţi am văzut cât de importantă e stabilitatea financiară", a spus Mugur Isărescu, la dezbaterea asupra lucrării "Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială", autori Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.

El a vorbit în cadrul conferinţei despre problemele cu care s-a confruntat în decursul anilor şi despre măsurile la care a fost nevoit să recurgă, unele fiind la vremea lor mai puţin acceptate de către specialiştii în domeniu.

”Isărescu, nu uita, banca asta nu-i a ta! Ne-ai omorât!”

"Am avut însă şi o poveste mai tare. Anul 2005-2006. Intră România în NATO, se anunţă 2007 intrarea în Uniunea Europeană, nu 2010, şi dintr-o dată am fost descoperiţi. De cine? De către capitalul străin. Deci, înainte era secetă, lipsă de irigaţie, lipsă de lichiditate. Dintr-o dată ne-am pomenit că intră capitaluri mari şi cursul începe să se aprecieze. La început, bucurie mare.

După vreo două-trei luni, băi, stai puţin unde se duce cursul ăsta? După alte vreo cinci luni, apare Mihai Ionescu (preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România - ANEIR, n.r.) cu exportatorii pe scările Băncii Naţionale: "Isărescu, nu uita, banca asta nu e a ta! Ne-ai omorât. S-a apreciat cursul".

Colegul Eugen Rădulescu era preşedinte la CEC: "Lăsaţi, domnule guvernator, cursul să se aprecieze!". "Unde să se ducă, mă?". Deci, de la 3,6 (lei pentru un euro) se ducea deja spre 3,2. "Până la 2". "Zău, mă? Până la 2? Doi lei pe euro?".

"Păi da, că libera circulaţie a capitalurilor". "Ce legătură are, măi Eugene, această liberă mişcare a capitalurilor cu fundamentele din economia românească?". "Păi nu, să le crească productivitatea". "Mai stai, că e vorba de cifre aici, nu lucrăm cu...". "Bineînţeles că e bine când cursul este tare, că e o întărire, dar cum poţi să-i ceri unei firme să-i crească productivitatea cu 20-30%, cât ai tu aprecierea cursului?".

"Păi, pe urmă se duce înapoi". "Adică tu crezi că o fabrică în România care devine total ineficientă, nu mai poate să producă, se închide când ajunge cursul la 2 şi pe urmă când ajunge în partea ailaltă o deschizi aşa uşor, nu? Adică ăia nu sunt în şomaj, nu au plecat? E ca o dugheană de ţigări sau magazin micuţ?", a declarat Mugur Isărescu.

El a afirmat că au fost discuţii mari şi instituţia a trebuit să intervină. Guvernatorul a mărturisit că a fost încurajat în demersul său de către economistul Andrew Crockett, fostul director general al Băncii Reglementelor Internaţionale.

”M-a întărit sufletește”

"A venit special la Bucureşti şi mi-a spus, apropo de discuţiile pe care le avem cu stabilitatea... Ne tutuiam. Îmi zice: "Mugur, să nu cumva să laşi cursul să se aprecieze că România va fi terminată dacă cade sub 3 lei". M-a întărit sufleteşte, bineînţeles, că nu era oricine. Şi dintre foştii colegi de la Banca Naţională erau suficient de mulţi, câţiva mai sunt prin sală, pe aici, care spuneau: "Hai, domnule, lăsaţi cursul liber, să se întărească", a mai spus Mugur Isărescu.

Banca Naţională a României a organizat joi o dezbatere asupra lucrării "Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială", autori Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.

Volumul se adresează atât profesioniştilor din sectorul financiar, cât şi studenţilor sau cititorilor pasionaţi de economie şi finanţe, fiind printre primele lucrări de specialitate din România care analizează stabilitatea financiară şi care descrie pe larg instrumentele de politică macroprudenţială.

La eveniment au participat, printre alţii, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Bogdan Negrea, profesor universitar, director Departament Monedă şi Bănci ASE Bucureşti, Valentin Lazea, economist şef BNR, Florian Neagu, director adjunct, Direcţia stabilitate financiară BNR.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Rata inflației continuă să scadă. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult

Prețurile continuă să își tempereze ritmul de creștere. Potrivit datelor de la Statistică, rata anuală a inflației este în scădere de la lună la lună și a ajuns în iunie, la 4,9%.  

Adio dobânzi de mii la sută pe an, la IFN-uri. Cât a plătit deja o tânără pentru un credit de 5.000 de lei, încă neachitat

Legea care plafonează dobânzile pentru împrumuturile acordate de Instituțiile Financiare Nebancare (IFN), adoptată în Parlament, a primit girul Curții Constituționale.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „România nu este suprataxată. Vulnerabilitatea noastră este cunoscută”

România nu este suprataxată, ci colectează, într-adevăr, foarte puţin, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la dezbaterea asupra lucrării "Stabilitatea financiară şi politica macroprudenţială".

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.