Adio dobânzi de mii la sută pe an, la IFN-uri. Cât a plătit deja o tânără pentru un credit de 5.000 de lei, încă neachitat
Legea care plafonează dobânzile pentru împrumuturile acordate de Instituțiile Financiare Nebancare (IFN), adoptată în Parlament, a primit girul Curții Constituționale.
Judecătorii au respins o contestație depusă de mai mulți parlamentari, astfel că românii care au nevoie să se împrumute de la astfel de instituții financiare nebancare vor plăti, în viitor, dobânzi mai mici.
În prezent, IFN-urile au dobânzi uriașe, iar din această cauză, mulți oameni s-au înglodat în datorii. Instituțiile financiar-nebancare acordă împrumuturi cu ușurință, pe loc și online. Dar cu dobânzi uriașe.
IFN-urile sunt instituții financiare nebancare care pot acorda, însă, credite. Caracteristicile lor principale sunt: acordă doar împrumuturi în sume relativ mici (sute, mii de lei), rapid (uneori posibil și doar online), practică dobânzi foarte mari (cel puțin în comparație cu băncile) și percep plata (de cele mai multe ori) săptămânal. În luna martie valoarea totală a împrumuturilor acordate de IFN-urile din România populației a fost de 10,6 miliarde de lei, dintre 8,3 miliarde de lei reprezintă credite pentru consum, conform BNR.
Așa a ajuns și o tânără să apeleze la un IFN, în 2022, când a avut nevoie urgentă de 5.000 de lei. Restituirea s-a dovedit a fi un coșmar. De atunci achită 700 de lei pe lună, iar datoria se tot rostogolește din cauza dobânzilor.
Client IFN: „Eu de fapt am achitat deja 12.600, deci de două ori mai mult decât am împrumutat, mai am de achitat, ca să pot să sting acest credit, 6.100 de lei, deci practic eu nu am achitat nimic într-un an și opt luni. Este mai mult decât am împrumutat.”
Noua lege spune că cei care se împrumută de la IFN-uri nu ar trebui să ramburseze mai mult decât dublul sumei împrumutate. Și se aplică și pentru contractele în derulare, ca în acest caz, dar la cerere.
Cu alte cuvinte, cei care au deja un împrumut vor fi nevoiți să facă o solicitare scrisă la IFN-ul respectiv. Pe de altă parte, dobânzile sunt plafonate pentru cei care fac un astfel de împrumut, acordat în general pe perioade scurte.
Dacă suma este mai mică de 5.000 de lei, dobânda maximă calculată pe zi nu poate fi mai mare de 1%. Și pe măsură ce suma împrumutată crește, dobânda maximă scade treptat până la 0,6% pe zi.
Alin Iacob, Asociația utilizatorilor de servicii financiare:
„Sunt foarte, foarte mulți români cărora li s-a cerut de 5-6 ori sumele împrumutate, care au ajuns să plătească dobânzi anuale efective de câteva zeci de mii la sută. Oameni care au ajuns la capătul puterilor.”
În mare grabă să primească banii, oamenii aflați în această situație află abia după ce fac împrumutul care sunt dobânzile, mai ales dacă detaliile nu sunt explicate clar de la început. Mulți s-au adresat Autorității pentru Protecția Consumatorului. BNR nu intervine pe această piață.
Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR: „Încercăm să descurajăm creditarea să se facă cu dobânzi ridicate, cerându-le IFN-urilor să vină cu capital suplimentar. Dar din perspectiva protecției consumatorilor, Parlamentul României nu a atribuit Băncii Naționale niciun instrument să intervină în piață.”
După ce CCR a respins cererea de neconstituționalitate, legea merge mai departe către promulgare, la șeful statului.
Etichete: ifn, imprumuturi,
Dată publicare:
.webp)
